În anii 60 SISTEMUL SOCIALIST, dar în primul rând U.R.S.S., era în pragul unui COLAPS ECONOMIC. Pentru prevenirea acestuia, IURI ANDROPOV, secretar C.C al P.C.U.S pentru relațiile cu țările socialiste a elaborat „DOCTRINA SPECIALIZĂRII ECONOMICE”. Ideea i-a venit lui ANDROPOV în urma evenimentelor de la BUDAPESTA, din 1956, unde era AMBASADOR și a coordonat reprimarea lor. Conducătorii acestora, care nu au fugit în OCCIDENT, fiind aduși la BUCUREȘTI de WALTER ROMAN. Au fost duși într-un fel de EXIL-AREST de SNAGOV. De aici au fost predați noilor autorități de la BUDAPESTA, episod consumat în 1956-1957.
„DOCTRINA” lui ANDROPOV a determinat MOSCOVA să impună în C.A.E.R așa-zisul principiu al DIVIZIUNII SOCIALISTE A MUNCII. În baza lui, în 1962, în privința ROMÂNIEI se avea în vedere un „COMPLEX ECONOMIC INTERSTATAL”, în zona DUNĂRII, care îngloba sudul U.R.S.S (BASARABIA și Sudul Ucrainei – 12.000 kilometri pătrați) SUD-ESTUL ROMÂNIEI (100.000 kilometri pătrați) și NORDUL BULGARIEI (38.000 kilometri pătrați), cu o populație de 12 milioane de locuitori.
În 1963, IURI ANDROPOV a venit la BUCUREȘTI pentru a prezenta PLANUL VALEV, numit așa după numele unui economit sovietic care se ocupa de „CAZ”. Numai că, la București, Dej, Bodnăraș și Ceaușescu au respins proiectul, ba, mai mult, Bodnăraș și Ceaușescu au avut reacții vehemente. Acest „episod” este al doilea moment concret de fisură a „monolitului socialist” după CRIZA CUBANEZĂ, a rachetelor sovietice din 1962.
Așa „s-a creat” conjunctura în care GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ a dat un „curs NONCONFORMIST” politicii ROMÂNIEI cu un puternic „IZ ANTISOVIETIC”:
– s-a hotărât stabilirea de relații diplomatice cu statele occidentale, inclusiv cu S.U.A.
– o „anumită” atitudine în S.U.A, încât președintele Lyndon B. Johnson considera că ROMÂNIA devenise – „FRIENDLY COMMUNIST COUNTRY” (un stat communist prieten).
– în „noile relații cu Occidental”, „ajutorul” utilizat de DEJ a fost GHEORGHE GASTON MARIN – viceprim-ministru.
– la 15-22 aprilie 1964 a avut loc PLENARA CC al P.M.R care a adoptat „DECLARAȚIA cu PRIVIRE la POZIȚIA P.M.R în problemele mișcării muncitorești internaționale” – care înseamna clar și fără echivoc „REORIENTAREA” NOUĂ față de MOSCOVA.
– afirmarea acestei declarații sub forma TEZELOR din aprilie pornea de la PRICIPIUL că nu poate exista un „PARTID PĂRINTE și cu un PARTID FIU, PARTIDE SUPERIOARE și PARTIDE SUBORDONATE” – ca un semnal clar al „INDEPENDENȚEI” față de MOSCOVA.
Dacă GHEORGHE GHEORGHIU-DEJ nu „i-a iubit” deloc pe sovietici dar avea abilitatea diplomatică de „a crea și păstra aparențele”, NICOLAE CEAUȘESCU, cel care era un român „PUR-SÂNGE” din MAMĂ urmașă de pandur de la 1821, s-a manifestat ca un LIDER COMUNIST – NAȚIONALIST categoric și ferm a cărui „IMPLICARE” a fost total în serviciul ROMÂNIEI NOASTRE, devine repede „DISIDENT” în cadrul blocului socialist.
Cum a fost POSIBIL? Din două considerente: 1. Un puternic suport popular ce se menifesta fățiș și fără teamă. 2. O activă susținere internațională:
– FRANȚA – CHARLES DE GAULLE, GEORGES POMPIDOU, VALÉRY GISCARD D’ESTAING.
– S.U.A – RICHARD NIXON, GERARD FORD, JIMMY CARTER.
– GERMANIA – VILLY BRANDT, HELMUT SCHMIDT, HELMUT KOHL.
– CHINA – CIU ENLAI, DANG XIAOPING.
Un semnal concret al „NOII ATITUDINI” față de MOSCOVA a fost „ÎNCETAREA DE FACTO” a activității tuturor „CONSILIERILOR SOVIETICI” în ROMÂNIA. Ultimii doi consilieri au plecat de la MINISTERUL FORȚELOR ARMATE.
Culegerile de documente din arhivele P.C.U.S din MOLDOVA subiliniază ELOCVENT „antisovietismul” de la BUCUREȘTI.
În interiorul SECURITĂȚII, „CHESTIUNEA SOVIETICĂ” era la „ORDINEA ZILEI”, dar fără comentarii, căci deciziile erau atât de secrete, încât ele erau cunoscute de „CINE TREBUIA”, de la structurile și compartimentele „DE PROFIL”.
AȘADAR, de REȚINUT!
DEKAGHEBIZAREA ROMÂNIEI a fost inițiată de GHEORGHE GHEORGHIU DEJ în anii 60 și continuată de NICOLAE CEAUȘESCU de așa manieră încât ROMÂNIA devenise în sistem un „GICĂ CONTRA” cum s-a exprimat MIHAIL GORBACIOV când a vizitat BUCUREȘTIUL.
Pe acest fond trebuie dat crezare „ZVONULUI” că prin „REȚEAUA VOLODIN” s-a încercat înlocuirea lui MON NICOLAS, cum îl numise DE GAULE cu „ALTCINEVA”, iar un pas hotărâtor spre acțiune fiind „SCRISOAREA CELOR ȘASE”.
Pentru moment a fost o risipă inutilă de eforturi, dar mai târziu…
Si acum traim un nou ,, plan Valev”, dar de un alt tip.
.