Atât ca cetățean român, cât și ca profesor de istorie, m-am întrebat de ce, întotdeauna, TRIANONUL, și nu numai, acum, la 100 de ani, este luat de către „EI” drept REPER DE „PORNIRE”, căci la NOI, prin comparație, spusele lui I.L. CARAGIALE: „DE LA PA’ ȘOPT ÎNCOACE” reprezintă o simpatică figură de stil.
Istoricește, TRIANONUL – 4 iunie 1920 – trebuie înțeles ca un MOMENT istoric ce, după prăbușirea imperiului austro-ungar, la sfârșitul primului război mondial, a TRASAT FRONTIERELE în interiorul EUROPEI, care cu unele modificări în 1989 asigură și AZI echilibrul și stabilitatea continentului.
Generațiile de atunci știau și sub impulsul evenimentelor le-au acceptat ca normale, dar cele de AZI, din ambele țări, „SORTITE” să dăinuie VEȘNIC ca VECINE în bună înțelegere, trebuie să cunoască și să aprecieze „manifestări” prietenești PRO-UNGARIA ce au precedat TRIANONUL.
La 21 martie 1919, comuniștii maghiari au proclamat REPUBLICA SOVIETICĂ UNGARĂ, primul stat bolșevic din EUROPA, condusă de zidarul GARBAI ȘANDOR, formal, căci puterea reală o avea BELA KUN – ministrul de externe.
Începând cu 16 aprilie 1919, armata socialistă maghiară atacă zona românească – CRIȘURI, dar fără succes, determinând armata română să riposteze și să „intre” în UNGARIA. În acest context, la 6 MAI 1919, la ARAD, se constituie GUVERNUL MAGHIAR anticomunist budapestan, în care personajul principal era amiralul MIKLOȘ HORTHY, care dorea înlăturarea guvernului KUN și să preia puterea. NUMAI CĂ a fost descoperit „complotul” și noul guvern roșu de la BUDAPESTA, cu ANTAL DOVCSAK declanșează „TEROAREA ROȘIE” și dispune atacarea trupelor române.
Ca răspuns, armata română „trece la ARME” și în scurt timp ajunge la BUDAPESTA, la 4 august 1919, iar defilarea „EI” ca eliberatoare este puternic aplaudată de populația maghiară. În acest fel se lichida în fașă bolșevismul maghiar. Pe de altă parte, sub protecția armatei române, la 1 MARTIE 1920, amiralul HORTHY este desemnat REGENT al UNGARIEI, restabilindu-se astfel REGATUL UNGARIEI – poziție din care s-a semnat, fără probleme TRATATUL DE LA TRIANON. DAR, dar… peste două decenii proverbul românesc „pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești”, din păcate, se adeverea prin ocuparea, legată de numele lui, cu „foc și sânge” a NORDULUI TRANSILVANIEI.
ÎN ANII 19 ‘ 20, armata română staționată în UNGARIA până la 30 martie 1920 a ajutat populația civilă cu alimente și a sprijinit-o să restabilească ordinea legală, după groaza trăită prin TEROAREA ROȘIE cu abuzurile, jafurile și violențele practicate de proprii ostași.
Aceleași sentimente de OMENIE ROMÂNEASCĂ aveau să fie reconfirmate peste un sfert de secol, când armata română, participând cu peste 210.000 de ostași la eliberarea UNGARIEI, a sprijinit populația ungară sub diferite forme, hrană, în special pentru copii și bătrâni, consultații și tratamente medicale, ba chiar intervenții chirurgicale, transporturi și ajutor la repararea de clădiri, de poduri etc.
Să nu se uite, pe de altă parte, că drept recunoștință, ungurii simpli, autoritățile au ridicat monumente, îngrijesc cimitirele cu osemintele eroilor români căzuți, ca mărturie a jertfelor aduse de poporul român pentru eliberarea patriei lor.
Doc. 1392 – an 1945 Ajutor material dat de trupele române populației maghiare
HRANĂ: 275.000 – mese calde, 37.000 kg – pâine, 18.000 kg – cartofi, 40.000 kg – legume;
LEMNE DE FOC: 40.000 KG;
AJUTOR MEDICAL: 65.000 – consultații, 750 – intervenții chirurgicale, 1.850 – analize;
AJUTOARE LA MUNCA CÂMPULUI: 250 – oameni/zile, 500 – animale/zile;
TRANSPORTURI: 15.000 persoane.
ARHIVA M.A.N. Fond STAT MAJOR. Dosar 1/f. 116, 117
Totodată, în imensa sa bunătate și omenie, poporul român, dornic de pace, liniște, colaborare și bună vecinătate, după festivitatea de la Cluj, din 13 martie 1945, prilejuită de instalarea administrației române în TRANSILVANIA, avea să-și exprime apelul de veșnică înțelegere în modul cel mai limpede, la 30 martie, prin cuvântul primului ministru, PETRU GROZA, la CONFERINȚA cu prefecții din ARDEAL, sub lozinca: „EXCLUDEREA ȘOVINISMULUI”.
Doc. 1290/1945 – 30 martie Din textul cuvântării primului ministru dr. PETRU GROZA
„Să colaborați cu toții, ca să eliminăm din sânul nostru tot ce este rău, tot ce reprezintă ura din trecut, tot ceea ce reprezintă lumea veche, pe care noi vrem să o vedem dărâmată și definitiv lichidată.
Idealul nostru este uman, el este superior oricărui ideal: crearea unei pașnice conviețuiri între toți cetățenii acestei țări, ca și între toate popoarele de pe acest pământ.
Noi suntem cu brațele deschide.
ARHIVELE STATULUI. București – Presa internă. Dosar 26/1945 – f. 285-287
O asemenea atitudine și politică a continuat în următoarea jumătate de secol în întâmpinarea binelui pentru TOȚI, indiferent de etnie, prin înființarea REGIUNII AUTONOME MAGHIARE – 1952-1960 cu reședința în Tg. Mureș, având președinte pe maghiarul GERE MIHALY.
În 1960, la noua organizare teritorial-administrativă s-a înființat regiunea MUREȘ – AUTONOMIA MAGHIARĂ, iar în 1968, când regiunile au fost desființate și s-au înființat județele, s-a avut în vedere specificul etnic pentru COVASNA și HARGHITA.
Din nefericire, „etapa” 1989-1990 „a permis” instigarea la ură, soldată cu evenimente sângeroase care apoi, din fericire s-au terminat repede făcând loc, sperăm, unei normalități firești.
Este adevărat că pe acest „FOND LINIȘTIT” dorit și de CEI MULȚI, români și maghiari, există „UNII” care încearcă să vadă un fel de CONTENCIOS UNGARO-ROMÂN și să-l „mențină” la „CALD” făcându-se că uită că țările nostre sunt membre N.A.T.O și U.E.
DAR, ACEȘTIA, care încearcă contestarea TRATATULUI DE LA TRIANON trebuie să se trezească la realitatea de AZI, căci altfel ar fi aruncată în aer nu doar întreaga ARHITECTURĂ POLITICO-ECONOMICĂ, ci și cea MILITARĂ a EUROPEI și nu numai.
