Documentele reflectă evenimentele petrecute în ROMÂNIA după 23 august 1944, așa cum s-au desfășurat ele ATUNCI.
902 1944 august 27– Comunicat al postului de radio LONDRA (dat în limba portugheză) cu privire la actul de la 23 august 1944.
LONDRA, orele 22:45
„În ROMÂNIA și în întregul BALCAN, peste 250 de mii germani „sânt” în retragere. Dintre aceștia, un număr considerabil de mare „sânt” izolați sau încercuiți. Prin ruperea relațiilor cu GERMANIA și prin declararea războiului împotriva acestei țări, România a zdrobit zidul BALCANILOR ce fusese ridicat acum 5 ani de HITLER”. (Arh. St. Buc. fond Casa Regală, dosar 5/1944, f. 65)
907 1944 septembrie 2– Declarații făcute presei de IULIU MANIU, președintele PNȚ.
„Până la 23 august 1944, ROMÂNIA a mers pe drumuri greșite. Până la 23 august, noi n-am fost stăpâni la noi acasă.
Momentul declanșării (n.n. actului) a fost bine ales. Eroismul fără seamăn al soldatului român a salvat, de fapt, nu numai CAPITALA, ci și actul de la 23 august, și prin el însuși viitorul neamului.
Actul de 23 august 1944 ne deschide zări de speranță și de lumină în viitor”. (România Liberă, an II, nr. 19, din 3 septembrie 1944, pag. 2)
912 1944 septembrie 6 – Fragmente din circulara dată de C.I.C. Brătianu, președintele PNL.
„Din ziua de 23 august 1944, regimul dictatorial a încetat să mai existe.
Lupta României alături de aliații firești a început. Mână în mână cu PNȚ, cu cel COMUNIST și cu cel Social Democrat, PNL, încadrate în Blocul Național Democrat continuă pe linia politicii naționale, susținând guvernul ce are drept misiune reîntregirea hotarelor și pregătirea păcii”. (România liberă, an II, nr. 25, din 9 septembrie 1944, pag. 3)
913 1944 septembrie 7– Manifest al C.C al PCR
„Muncitori, muncitoare, țărani, cetățeni, patrioți! În ziua de 6 septembrie 1940, ANTONESCU și LEGIONARII au vândut ARDEALUL și au dat țara pe mâna lui HITLER. În ziua de 6 septembrie 1944, PCR vă cheamă la luptă:
Pentru eliberarea Ardealului.
Pentru stârpirea rămășițelor hitleriste din aparatul de stat, instituții, întreprinderi, presă.
Pentru nimicirea fiarei hitleriste la ea acasă.
Strângeți rândurile pentru atacul hotărâtor.
Victoria contra forțelor întunericului este în fața noastră. S-o cucerim sub steagul lui Horea și Tudor!
TRĂIASCĂ ROMÂNIA LIBERĂ, INDEPENDENTĂ ȘI DEMOCRATICĂ!” (România Liberă, an II, nr. 23, septembrie 1944, pag. 1)
916 1944 septembrie 9– Apel al Uniunii Patrioților Austrieci din ROMÂNIA
„AUSTRIECI!
ROMÂNIA a făcut un sfârșit radical teroarei naziste în țara ei proprie, printr-o hotărâre curajoasă, unică în felul ei. Vitejilor soldați români și victoriasei ARMATE ROȘII trebuie să le mulțumim că după ani de asuprire și de suferință nespusă a sunat și pentru noi era eliberării de sub jugul prusac.
Acum, noi austriecii, să mergem umăr la umăr cu ROMÂNIA și cu NAȚIUNILE UNITE pentru a elibera patria noastră și lumea definitiv, de cel mai teribil flagel al omenirii, care a existat vreodată, de militarismul prusac și de banditismul hitlerist.
TRĂIASCĂ ROMÂNIA, țara noastră ospitalieră!
TRĂIASCĂ AUSTRIA! (România liberă, an II, nr. 25, 9 septembrie 1944, pag. 1)
918 1944 septembrie 15-16– Stenograme din ședința CONSILIULUI DE MINIȘTRI privind Convenția de armistițiu.
„A fost prezent întreg guvernul, împreună cu comisia care a dus tratativele de la MOSCOVA”. Dl ministru PĂTRĂȘCANU: „Delegația noastră a cerut să dispară din text cuvintele: «recunoscând învingerea, România a cerut armistițiu». Dl MOLOTOV a argumentat că înfrângerea noastră e o realitate”. Dl ministru DĂMĂCEANU, referindu-se la data de scurgere a armistițiului: „Delegația noastră a cerut ziua de 24 august. După lungi discuțiuni, când mi s-a înmânat textul definitiv, mi s-a comunicat și verbal că s-a admis data de 24 august, ora 4:00”. Dl general SĂNĂTESCU: „Angajamentul este să cooperăm cu minimum 12 divizii” Dl MANIU: „Pentru livrările de armament se obligă și Anglia și America, ori numai Rusia? Ce s-a hotărât?” D. PĂTRĂȘCANU: „Toate legăturile militare ale României trec pe planul discuțiilor și înțelegerilor cu URSS. Aliații, dacă vor să ne înarmeze, o vor face prin intermediul Uniunii Sovietice”.
Cu privire la despăgubirile de război datorate de România, URSS, s-a stabilit cursul leu-dolar la nivelul anului 1938, ceea ce a însemnat o majorare de 4 ori față de ce se socotise inițial.
Încercările delegației noastre (spusele ministrului CHRISTU) de a reglementa chestiunea „a fost respinsă cu maximum de claritate și cu maximum de energie”. „Deși în aparență dl MOLOTOV și ceilalți erau cu surâsul pe buze, nu erau accesibili la niciun fel de reglementare și eforturile noastre au fost respinse”… și ni se răspundea că vrea să știe de ce am fost la STALINGRAD.
Dl PĂTRĂȘCANU: „În ceea ce privește termenurile constituționale pentru arestarea și judecarea crimelor de război și criminalilor contra națiunii române, procedura trebuie să fie mult mai rapidă. Am arestat pe ANTONESCU fără mandat de arestare. Dacă ne vom încurca în formule constituționale, vom da impresia că sabotăm această măsură”. Dl Gen. NICULESCU – BUZEȘTI, ministrul afacerilor străine: „Să facem lista de comun acord! Ce să mai discutăm chestiuni juridice?” Dl VALERIU GEORGESCU – subsecretar de stat: „Ar fi bine ca dl ministru de externe să ne citească primele nume…”
Ședința continuă. (ARHIVA C.C a P.C.R, fond nr. 103, dosar nr. 8944)
920 1944 septembrie 18– Aplicarea clauzelor militare ale Convenției de armistițiu. Delegația română a cerut:
„Forțele române, inclusiv marina, vor lupta sub ÎNALTUL COMANDAMENT SOVIETIC, dar vor fi comandate până la eșalonul armatei de comandamentele române respective. Ori de câte ori va fi posibil, aceste forțe vor acționa într-un sector propriu”.
Pentru că în art. 5 al Convenției se prevede „înapoierea prizonierilor aliați”, dar nu se vorbește nimic despre prizonierii români din Rusia, România a cerut restituirea lor în minimum de timp. Aliații au răspuns la ambele solicitări că ele vor fi discutate într-o comisie militară româno-sovietică, în raport cu situația și colaborarea noastră militară”. (Arh. Ministerului Apărării Naționale, fond 948, dosar 882, fila 1-6)
922 1944 septembrie 22– GERMANIA propune ca guvernul român să aprobe a fi evacuați toți germanii din țara noastră.
„În ziua de 7 septembrie c., generalul PHLEPS ARTHUR, împuternicitul general pentru TRANSILVANIA, a cerut, în numele guvernului german ca guvernul român să aprobe a fi evacuați din ROMÂNIA către NORD-VEST toți germanii de pe teritoriul ROMÂNIEI.
În schimbul acestei operațiuni, guvernul german și ungar vor lua toate măsurile pentru ca VIAȚA și bunurile locuitorilor români din Ungaria să fie apărate și păstrate.
ROMÂNIA a comunicat:
– chestiunea se studiază
– nu se poate soluționa deocamdată, întrucât ea depășește posibilitățile de a hotărî ale țării și a trebuit să se ceară avizul ALIAȚILOR. (Arh. Statului București, cabinet militar SĂNĂTESCU-RĂDESCU, 38/1944, f. 101)
959 1944 octombrie 27– Eliberarea teritoriului național
„ARDEALUL A FOST DEZROBIT
Comunicatul special al Marelui Stat Major al Armatei din 25 octombrie 1944 anunță această mare bucurie a poporului român.
Ne amintim zilele cernite din toamna lui 1940, când câțiva trădători au semnat Dictatul de la Viena și au dispus samavolnic de soarta popoarelor român și maghiar.
Robirea Ardealului în 1940 a dus la robirea ROMÂNIEI și prin luptă și jertfe, cu ajutorul hotărâtor al eroicei ARMATE ROȘII eliberatoare, am izbutit, la 23 august 1944 să răsturnăm dictatura sângeroasă a criminalului de război ANTONESCU.
În două luni de prietenie și luptă comună alături de UNIUNEA SOVIETICĂ și ceilalți am eliberat ROMÂNIA și ARDEALUL întreg.
Înainte, spre BUDAPESTA, spre BERLIN!
Să piară asasinii popoarelor, jefuitorii hitleriști! (Scânteia, an I, nr. 37 din 27 octombrie 1944, pag. 1)
1114 1945 ianuarie 25– Cu privire la anularea DICTATULUI DE LA VIENA
București, ora 16:45
„Reîntoarcerea Transilvaniei a provocat un mare entuziasm în cercurile politice și presa românească. Hotărârea NAȚIUNILOR UNITE de a considera arbitrajul de la VIENA ca nul a fost primită cu bucurie: de asemenea, s-a luat act cu multă satisfacție de declarația guvernului italian făcută în același sens.
Declarând problema TRANSILVANIEI rezolvată, România totdeauna este gata să aibă raporturi de bună înțelegere cu o Ungarie democratică”. (Arh. Statului București, Buletine, dosar 14/1945, f. 211-212)
ÎN LOC DE CONCLUZIE
Declarația Consiliului de Miniștri al României
1390
„Dintre toate popoarele care s-au raliat la cruciada NAȚIUNILOR UNITE împotriva hitlerismului, noi am dat jertfa cea mai mare, și istoria obiectivă va înregistra că la asaltul cel din urmă ROMÂNIA s-a clasat a patra putere atât prin forțele asvârlite în acest asalt, cât și prin jertfele pe care le-a adus pentru abținerea victoriei finale!”
