Jenel Copilău n-a fost la înmormântarea lui Vadim…
Joi, 17 septembrie 2015, Corneliu Vadim Tudor a plecat din această lume. Pamfletar, publicist, editorialist, cronicar, orator, senator, preşedinte de partid… un om cu de toate. În pofida detractorilor săi, istoria nu-l va ocoli pe Vadim. Nu poate fi scos din ea. Aparţine naţiunii române, societăţii bezmetice de după 1989. A eclipsat pe mulţi prin cultura sa vastă, prin inteligenţă, prin spontaneitate. La înmormântarea sa, Jenel Copilău, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Olt, al PRM Olt, nu a fost. Uitând că traiectoria sa om public a fost marcată de cel pe care l-a ignorat la capătul vieţii sale, pe ultimul drum. Politic, Jenel Copilău, susţinut de PRM, condus de Vadim Tudor, a fost şef la OLTDRUM, pe vremea când subsidiara Consiliului Judeţean Olt era puternică. Tot Vadim l-a susţinut să fie vicepreşedinte la CJ Olt, preşedinte tot acolo, şi senator. Poate pentru ambiţiile distinsului Jenel Copilău, ce a făcut pentru el Corneliu Vadim Tudor, a fost prea puţin. De aici încolo, nu mai e nimic de zis…
Marius Bălaşa, făcătură?
Ieşirea lui Marius Bălaşa din seara zilei de 17 septembrie 2015, atunci când a acuzat, nedefinit, faptul că este victima unei acţiuni de sabotare, generată de modul cum i-au fost înlăturate afişele stradale prin care se promova în competiţia internă din PNL Slatina pentru desemnarea candidatului la primăria locală, a aruncat armonia internă din gruparea liberală slătineană în aer. Bălaşa este acuzat că face jocuri pe mână cu Gigel Ştirbu, prea-tăcutul copreşedinte al PNL Olt, cel aşezat prea aproape de conducerea PSD Olt, prin lipsă de reacţie. Suspiciunile vin din… blândeţea lui Marius Bălaşa. Acesta a spus că nu va face nicio plângere împotriva celor care ar fi dispus înlăturarea panotajului său, că aşteaptă… adevărul. Ca pe învierea de apoi… Nu ar fi prima oară când, în politica de la Slatina, apar gesturi extreme, suspecte de o regie ieftină. Cândva, un medic acuza că ar fi fost tăiat de un contracandidat care, la rându-i, şi el spunea, într-o altă zi, că e victima unor agresiuni comandate de… pesedişti. Unul dintre cei doi îi este mentor lui Marius Bălaşa. Până să producă dovezi concrete, până să treacă la plângeri de abuz în serviciu, Bălaşa trebuie crezut cu… prudenţă! Altfel, au dreptate cei care spun că e un aranjament ordinar făcut cu ştirea lui Ştirbu, pentru a-i defavoriza pe ceilalţi contracandidaţi interni: Marian Căruntu, Gabriel Dima Buliteanu şi Sorin Brătoi…
Gigel, falimentul trabucului. Măceşanu, la PSD
Co-preşedintele PNL Olt, Gigel Ştirbu, primeşte o lovitură puternică în faţă. În faţa sa de om politic onest, cinstit, dedicat partidului, pe care intenţiona să-l părăsească la primele alegeri, atunci când a candidat pe persoană fizică şi l-a bătut Ciugulea. Marea eminenţă cenuşie adusă de Ştirbu în partid, strategul care trebuia să pună bazele structurii capabile să câştige Primăria Slatina în 2016, plătit de Ştirbu, Alexandru Măceşanu a bătut palma cu prima ofertă tentantă de la PSD. Când i s-a pus un salariu de peste 50.000.000 lei vechi pe masă, Măceşanu l-a abandonat pe Ştirbu. Nu pleacă cu mâna goală. Ia cu el jumătate din bucătăria internă a partidului, toate listele cu membrii şi simpatizanţi şi opţiuni concrete. În faţa acestei situaţii, domnul Gigel ar trebui să dea socoteală, căci, având în vedere lipsa sa de reacţie faţă de PSD, vocile care insinuează o colaborare a lui cu social-democraţii, via Măceşanu, pot specula liniştite. Falimentul politicii semnate Gigel e evident. Încă o dată se vede că respectivul nu are nicio treabă cu liberalismul adevărat. Îi rămâne, mai departe, timp să se dedice total luptei asidue, pe care o duce cu aripa pedelistă din noul PNL Olt. Acolo are şi el curaj în instalaţie. În 2008, a fost tacticianul de la butoanele PSD. Cu el la pupitru, social-democraţii au obţinut, pentru prima oară, mai puţine voturi decât membrii de partid. Acum, cineva vrea, oare, ca istoria să se repete? Sau, un alt scenariu: Măceşanu e trimis la PSD chiar de Gigel Ştirbu, în spiritul prieteniei sale cu partidul care l-a făcut de două ori deputat… Măceşanu e începutul unei disoluţii în aripa vechiului PNL. Un alt liberal vorbeşte asiduu în aceste zile cu fostul coleg, Cătălin Rotea. Mesaje de încurajare…
La Teslui, în memoria lui Corneliu Vadim Tudor
Chiar dacă iniţiativa nu a plecat efectiv de la el, primarul de la Teslui, Mihăiţă Lăzărescu, propune Consiliului Local spre aprobare un proiect aparte: o stradă şi şcoala din Teslui să poarte numele celui care a fost Corneliu Vadim Tudor. Iniţiativa are mari şanse să intre în dezbatere, cât mai repede, iar aprobarea ei este aproape o chestiune de rutină. Trebuie reamintit faptul că tatăl scriitorului, al fostului senator, s-a născut şi a crescut pe meleaguri oltene. Mai mult decât atât, în decursul timpului, de pe poziţia de vicepreşedinte al Senatului României, Vadim a fost aproape de comuna Teslui, o parte din proiectele edilitare beneficiind de finanţare, umare a ajutorului oferit de acesta.
Tragedie pe calea ferată. De ce intervine SMURD Dolj la Bîrza?
Pompierii balşeni şi slătineni au intervenit în dimineaţa zilei de 21 septembrie 2015, în jurul orei 02.00, în comuna Bîrza, sat Braneţ, la un accident feroviar în care au fost implicate un tren de marfă (nr. 41653) şi un autoturism. Accidentul s-a produs la o trecere la nivel cu calea ferată, prevăzută cu bariere mecanice, două persoane rămânând încarcerate în autoturismul grav avariat. „La faţa locului s-au deplasat 13 pompieri cu două autospeciale complexe pentru intervenţie şi descarcerare şi o ambulanţă SMURD. În sprijinul militarilor au venit şi trei ambulanţe ale Serviciului Judeţean de Ambulanţă Olt şi o ambulanţă tip C din cadrul SMURD Dolj. Echipajele de descarcerare au acţionat pentru scoaterea celor două victime încarcerate din autoturism, cea de-a treia victimă aflată în acesta, un bărbat în vârstă de 27 de ani, din comuna Pârşcoveni, fiind preluat de un echipaj SAJ şi transportat la UPU Slatina. Bărbatul prezenta traumatism cranio-cerebral şi traumatism la membrul superior drept. Pompierii au îndepărtat mai multe elemente de caroserie pentru extragerea victimelor, şoferul autoturismului, în vârstă de 38 de ani, din comuna Pârşcoveni, fiind găsit, inconştient, cu leziuni incompatibile cu viaţa. Pasagerul de pe bancheta din spate, în vârstă de 44 de ani, din aceeaşi localitate, a fost preluat de ambulanţa SMURD Dolj, cu traumatism cranio-facial şi traumatisme la membrele inferioare şi transportat la UPU Craiova”, se arată în comunicatul de presă remis de ISU Olt. Inexplicabil, de ce la un eveniment petrecut în judeţul Olt, la o distanţă rezonabilă de sediul ISU Olt, la faţa locului a intervenit o autospecială a SMURD Dolj? În condiţiile în care, la Osica de Sus, la distanţă mică de locul tragediei, există o sub o subunitate de pompieri… frumoasă… pe afară.
Dan Şova, senator de Olt. Inculpat la Înalta Curte
Venise în judeţ prin 2008. Se comporta întocmai unui conquistador ajuns în Indii. Mai avea să împartă mărgele şi biluţe de sticlă la alegători. Promitea salvarea naţiunii oltene. Uneori a mers la braţ cu Gigel Ştirbu, alteori singur. L-a adus aici partidul. Marele partid. După aproape două mandate, Dan Şova e un fel de schelet din şifonierul pesedist. Ai zice că uneori le e ruşine cu el, dacă nu chiar le e… Astăzi, pentru olteni e mai important un măgar decât senatorul în cauză. Pentru că alesul e inculpat în toată regula. La Înalta Curte, acolo unde colegul său de dosar, premierul Ponta, nu a venit luni, 21 septembrie, la primul termen. La următoarele, n-are încotro. Practic, pentru capetele de acuzare care i se reţin, Şova riscă de-a devăratelea o pedeapsă cu executare. El, tocmai el! Cel care venise în 2008 să salveze judeţul. Alături de premierul care acum un an şi câteva zile aducea 50 de mii de oameni pe Arena Naţională. Şi, uite aşa, cu Dan Şova – senator de Olt, inculpat la Înalta Curte, Oltul rămâne în atenţia ţării…
Căruţa cu incompatibili de la Slatina. Unu’ pe săptămână: Aurelia Tănase
Pornind de la materialul furnizat de client, pe pagina sa oficială de socializare, în Consiliul Local Slatina, la o privire sumară, a fost identificat un viespar de incompatibili şi incompatibilităţi. Primul, supus atenţiei opiniei publice, dar şi Prefecturii Judeţului Olt, este consilierul local PSD Aurelia Tănase. De pe poziţia de director al Centrului de Excelenţă Slatina, deşi femeia este psiholog şi nu profesor, aceasta a votat pe 3 februarie a.c. bugetul municipiului Slatina, acolo unde există şi o prevedere financiară expresă pentru finanţarea fantomaticului Centru de Excelenţă, înfiinţat pentru a produce părinţi de copii gata să se înscrie în partidul puterii. Pe lângă incompatibilitate, Aurelia Tănase mai are şi o răspundere materială şi morală: nu a prezentat niciodată Consiliului Local modul în care cheltuieşte banii slătinenilor, votaţi de ea să fie cheltuiţi în centrul pe care îl conduce. Unul care nu a dat pe afară până acum, prin prea multă excelenţă. În mod normal, dar ce mai e normal pe aici(?), departamentul juridic din Primăria Slatina, cât şi subsidiarele de resort din Prefectura Olt, trebuiau să vadă demult această situaţie. Şi dacă ar fi doar doamna Tănase, într-o asemenea jenă, ar fi bine! Pentru cine nu-şi mai aminteşte: debutul politic al respectivei se făcea prin martie 2012, atunci când Darius Vâlcov era rugat să rămână primar. O tempora, o mores!
Halucinant la PNL Olt: candidaţii cu banii, Gigel cu sondaju’!
Situaţia internă din PNL e un teatru de operaţiuni, mai dinamic şi mai exploziv decât o tabără de refugiaţi, înconjurată de trupe maghiare represive. În cel mai scurt timp, aici e posibil să aibă loc incidente sângeroase. Copreşedintele PNL Olt, Gigel Sorinel Ştirbu, deputat USL, a inflamat spiritul candidaţilor interni de la Primăria Slatina: Marian Căruntu, Marius Bălaşa, Gabriel Dima Buliteanu, Sorin Brătoi. Oamenii sunt revoltaţi, şi pe bună dreptate. Au plătit câte 62 de milioane de lei fiecare pentru un sondaj de opinie despre care nu ştiu mai nimic. Cine-l face, când se desfăşoară, care este rata reală de răspuns în chestionar, numele repondenţilor. Există suspiciuni grave că sondajul va fi deformat, că doar un singur om va primi studiul în original. Candidaţii… doar manipulare. Pe banii lor. Mai mult, ANAF-ul trebuie să intervină pe urgenţă: cei patru oameni de bunăcredinţă nu au primit documente justificative pentru banii plătiţi. Gigele, evaziune, ai? Şi, nu e doar atât: Măceşanu nu pleacă singur! Mai multe… mânie, poimânie…
Pe cine alege ALDE iepuraş pesedist la Primăria Slatina
În timp ce, cele două mari partide de la Olt continuă hora dezbinării interne, prin agonia desemnării candidatului care să le reprezinte interesele în competiţia pentru Primăria Slatina, în răzorul cu morcovi de la ALDE se caută un iepuraş. Care să candideze la aceeaşi primărie, doar atât cât să facă jocurile armatei pesediste şi cât să încurce suficient adversarii celor trei trandafiri. În competiţia internă, căci şi aici este o competiţie internă, dar fără sondaje de opinie plătite de candidaţi, aşa cum se întâmplă la liberali, la ALDE, cel mai probabil, se va trage la sorţi. Trei nume, pe trei bileţele: Mihai Niţă – actualmente, senator de Olt, ales USL din partea PC; Cristian Bircea – viceprimar de Slatina, ales de la PNL; Ioan Ciugulea – liber profesionist, fost în mai multe locuri (vice la CJ, preşedinte la PNL). Strategia soldaţilor lui Tăriceanu din judeţ e simplă: un candidat ieftin la campanie, cu priză mare la publicul liberal şi UNPR-ist, de unde să ia voturi pe care nu le poate lua PSD-ul cu cine ar merge ei până la urmă…
Se anunţă o campanie electorală tumultoasă: o nouă sală de operaţie la Ortopedie
Oficialii de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina sunt previzionari. Fie, ştiu că vom avea o iarnă cu zăpadă, iar în Slatina autorităţile nu se vor obosi cu înlăturatul gheţuşului de pe trotuare, fie, la orizont se află o campanie electorală tumultoasă, una în care echipele din jurul candidaţilor îşi vor convinge adversarii cu bâtele din dotare, să-i voteze pe ai loc şi nu pe ai altora. Aşa se face că stabilimentul medical din Slatina, prin medicii ortopezi, vor o nouă sală de operaţie. Una în care să poată creşte numărul intervenţiilor specifice, iar, mai mult decât atât, cazurile complexe să poată fi rezolvate local, fără a mai fi puşi oamenii pe drumuri, către Bucureşti sau alte părţi ale ţării, unde se mergea de obicei…
