Guvernul Ponta se pregăteşte de o nouă faţă, de noi oameni, de reîmprospătarea gărzii. Chiar dacă toată lumea ştie că Paştele 2015 este un termen lung pentru viaţa acestei echipe. Din perspectiva remanierii, se avansează numele unor miniştri aprig certaţi cu eficienţa, competenţa profesională şi rezultatele obţinute la locul lor de muncă. Pe toate listele de remaniabili, avansate în spaţiul public, la loc de cinste se află slătineanul Florin Jianu. Şeful portofoliului de la Turism şi IMM-uri a reuşit în scurtul său mandat să-şi pună toată lumea în cap: patronat, sindicate, societatea civilă. Asta, pentru că domnul respectiv chiar a crezut că este, în postul guvernamental pe care deocamdată îl ocupă, simbolul competenţei, al capacităţii desăvârşite, uitând ceea ce înţelepţii ştiu cu adevărat: oamenii cu adevărat indispensabili sunt în cimitire…
Cunoscutul om de afaceri, Cătălin Chelu, condamnat în România la o pedeapsă de şase ani de închisoare, într-o cauză ciudată, legată de o mită la un limbric atomic din Ministerul de Interne, dispărut imediat după ce sentinţa a rămas definitivă, a murit în exilul autoimpus din Iordania. Ţară în care acesta s-a refugiat după decizia justiţiei din România. Informaţia este confirmată de o surse ciudate: Ambasada Ucrainei din România, deşi Chelu e cetăţean român sută la sută, cât şi de nişte apropiaţi ai acestuia. Un om de afaceri controversat, Cătălin Chelu a fost, dincolo de toate, un bun român. Companiile administrate de acesta au dat de lucru la mii de români, iar faţă de alţii care pozează pe la televizor în mari analişti economici, Chelu a păstrat plus-valoarea obţinută în România. Denunţătorul său, chestorul Fătuloiu, este bine. Deocamdată…
La Ipoteşti, în ziua de Sf. Nicolae, la o cârciumă din sat a avut loc un incident banal, între un naş şi-un fin. Alcool mult, o palmă aplicată de naş către fin. În cădere, victima Gheorghe Crângeanu, de 32 de ani, cade şi se loveşte cu tâmpla de treapta de beton a locaţiei unde se aflau cei în cauză. Impact fatal, intervenţia ambulanţei inutilă, iar măsura arestului la domiciliu s-a impus corect în speţa de faţă. Acum nu mai este nimic de făcut, iar pălmuitorul, pentru că e foarte greu să-i spui agresor, riscă o pedeapsă cu închisoarea de până la doisprezece ani. Orice regret este inutil, iar comunitatea din Ipoteşti, una care se liniştise în ultimii ani, e marcată profund de ceea ce s-a petrecut în ziua de Sf. Nicolae.
Ultima etapă a anului, ultima confruntare pentru cei de la FC Olt, a avut loc pe teren propriu. După un parcurs oscilant, cu multe egaluri reuşite pe final de meci, slătinenii au primit acasă vizita celor de la Şoimii Pâncota. Arădenii nu s-au predat înaintea jocului, iar pe teren au trebuit să se recunoască învinşi. A fost 3-1 pentru gazde, iar scorul putea fi mai mare. La un moment dat, 2-0, un unsprezece metri ciudat pentru oaspeţi, pentru ca la ultimele faze ale meciului scorul să fie definitiv fixat: 3-1. După tur şi ceva din retur, slătinenii sunt pe locul 6 în clasament, dintr-o serie cu unsprezece competitoare, cu 19 puncte, într-o poziţie unde nu e nici frig şi nici cald. Practic, cele două ecuaţii ale competiţiei nu se pun în dreptul lor: nici retrogradare şi nici promovare.
Acum vreo lună, conflictul dintre Colegiul Medicilor Olt şi conducerea Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina devenea public. Cei de la colegiu spuneau una, Spitalul şi-o ţinea pe a lui. O problemă non-existenţială, încadrată mai degrabă în zona moralităţii. Timpul a trecut, iar pe parcursul evoluţiei sale, cei de la Colegiul Medicilor Olt au invocat la un moment dat o susţinere a cauzei din partea preşedintelui Colegiului la nivel naţional, Vasile Astărăstoaie. Cel în numele căruia, pe la Slatina, s-au întocmit nişte documente uşor forţate. Timpul a trecut, batista s-a prăfuit pe ţambalul situaţiei, iar Colegiul Medicilor Olt dă înainte. Cu reforma resursei umane din Spitalul Judeţean de Urgenţă, acolo unde e nevoie de tineri, în timp ce la ei în curte merge din plin cu pensionari de nădejde, care satisfac interesul grupului organizat.
Creşterea incidenţelor suicidale din România este o realitate specifică timpurilor noastre. O viaţă desfăşurată cu prea multă viteză, un stres continuu, un raport inechitabil între provocări şi eşecuri, duc spre astfel de gesturi. Luni, 8 decembrie 2014, a fost ultima zi din viaţă pentru Dumitru Şopârleanu, din Balş. La 59 de ani, acesta a cedat unor datorii pe care le avea faţă de bănci. Nu a reuşit să treacă peste greutăţi, iar un plonjon în aer liber l-a făcut pe acesta să piardă definitiv lupta cu viaţa. Practic, în acest caz tragic putem vorbi de un preţ exact al vieţii unui om, în lumea în care spunem cu toţii că viaţa nu are preţ…
Îl cunoaşte o ţară întreagă. Protagonist în dosarul secolului, Marian Căpăţână a stat arestat în pricina cu Mircea Băsescu, în povestea geamantanelor cu valută europeană, primite pentru facilitarea eliberării unui alt patrimoniu judeţean: Bercea Mondialu’. Arestat la domiciliu, printr-o decizie a instanţei, acesta ar fi încălcat dispoziţiile definitorii pentru arestul la domiciliu. Ştiri pe bandă, mai importante decât politica, au sufocat sfârşitul de săptămână, mai ceva ca numele viitorilor miniştrii din cabinetul Ponta 4. Căpăţână este deja un patrimoniu naţional, un punct de reper pe harta Oltului modern. E de neînţeles de ce până acum nimeni nu s-a gândit să organizeze un itinerar turistic oltean, care să cuprindă vizită la Drăgăneşti-Olt, pe traseul copilăriei lui Bercea, Căpăţână.. Interesaţi şi gură-cască ar fi cât cuprinde. Până la urmă istoria contemporană a Oltului, în planul notorietăţii nu a produs altceva decât Bercea Mondialu’ şi accesoriile sale din dotare.
Oltenii sunt oameni care se adaptează repede. Dacă înainte de 1989 erau mândrii că locuiesc în judeţul care l-a dat ţării pe Nicolae Ceauşescu, după revoluţie au întors-o: s-au făcut democraţi. Iar uneori au ajuns să dea şi lecţii dizidenţilor adevăraţi. Aşa se face că, imediat după turul al doilea al prezidenţialelor din începutul toamnei musonice, mulţi dintre ai noştri s-au adaptat situaţiei date. Unii dintre ei, deşi l-au votat pe Ponta, nu se sfiesc să spună cât îl susţin ei pe preşedintele ales, Klaus Iohannis. Atât de mult încât, dacă mâine ar avea loc un nou scrutin, dar la care să se ştie rezultatul, şi ei ar vota cum trebuie. Din fericire pentru sistemul actual de ierarhizare a clasei politice şi de aşezare a oamenilor la locurile potrivite, decidenţii principali din PNL Olt, Ştirbu, Moisescu ş.a.m.d, nu prea stau pe la partid să socializeze cu aceşti oameni de bine, dedicaţi întru totul cauzelor nobile de promovare a omului de tip nou. Lucru la care oltenii se pricep cel mai bine.
Peste judeţul Olt plouă. De mai bine de o lună, de pe vremea când Victor Ponta îşi făcea echipa pentru Cotroceni, nimeni nu a mai văzut soarele. Poate Iohannis, în concediul din America! Poate Şova, la Londra, unde a plecat după ce l-au dat afară prietenii din PSD. Încet şi sigur, judeţul cu nume de râu intră la apă. Văile satelor oltene, înfundate de gunoaie, nu mai fac faţă apelor care se strâng în continuu. La Slatina e mai rău ca-n… Minulescu. Poetul zicea ceva despre oraşul în care plouă de trei ori pe săptămână. Autorităţile sunt pregătite să intervină, dar, din păcate, cu resurse limitate. Practic, nu există o evidenţă clară a zonelor inundate. Culturile de grâu şi rapiţă sunt sufocate de excesul de umiditate, asta, în centrul judeţului, în timp ce în nord porumbul pare că va fi recoltat undeva la Paşti. Anul viitor. E aproape de necrezut. Sunt trei zile de ploaie continuă, iar veştile despre vreme nu sunt bune nici de acum încolo. Ce mult am vrea să fim minţiţi ca la… meteo! Un caz aparte este înregistrat la intrarea în municipiul Caracal, dinspre Slatina, exact sub pasajul de la calea ferată. Cu puţin după prânz, marţi, 9 decembrie a.c., se mai putea trece cu maşina pe acolo, dar apa venea de peste câmp, de pe culturile agricole din zonă şi profită de carosabilul aflat sub nivelul zonelor învecinate. Probabil, pe seama acestei situaţii, se va constitui un comitet care să dispună organizarea unei comisii speciale. În urma ei va rămâne un proces-verbal, dar situaţia efectivă de pe teren nu e deloc în regulă. Chiar, ce mai e în regulă în ţara asta?
Patronul RTV, varianta contemporană a OTV-ului, demisionar din PSD, deputat în parlamentul României, Sebastian Ghiţă, face pe ideologul. În blana lupului moralist. Acesta îşi propune să înfiinţeze o platformă politică, de stânga, în care să vină antreprenori, oameni tineri care stau pe propriile picioare în zona profesională (adică… liberali practicanţi). Până acum, Ghiţă din Dubai nu a câştigat adepţi semnificativi de la Olt. La o întâlnire spumantă, organizată de acesta, din judeţ nu i-a răspuns nimeni la invitaţie. Semn că proiectul său nu e decât o piesă ieftină de teatru în care spectatorii cască deja plictisiţi, ştiind pe dinafară rolurile interpretului principal.
