Acasă Politic Cronică parlamentară despre ai noştri…

Cronică parlamentară despre ai noştri…

26
Ministrul Culturii din Gigel Ştirbu s-a reactivat
După „Comisia Internaţională Brâncuşi“, acum „Cuminţenia pământului“

„Opera lui Brâncuşi trebuie să rămână în ţară“, spune deputatul Gigel Ştirbu, fost ministru al Culturii, timp de câteva luni, pasionat de arta şi personalitatea lui Brâncuşi, revine în atenţia publicului cu un apel de salvare a statuii realizate de Brâncuşi: „Cuminţenia pământului”. Acesta consideră că opera este extrem de importantă pentru „lada noastră cu tezaur românesc“.

„De la tribuna Parlamentului solicit primului-ministru Victor Ponta să facă de urgenţă diligenţele necesare pentru exercitarea dreptului de preemţiune, în vederea achiziţionării operei lui Constantin Brâncuşi «Cuminţenia Pământului», scoasă la vânzare de casa de licitaţie care reprezintă interesele proprietarilor. Statul român trebuie să facă toate eforturile necesare pentru ca patrimoniul cultural al României să rămână în ţară, în beneficiul spiritual şi cultural al cetăţenilor săi. Această capodoperă trebuie să rămână în proprietatea statului şi în administrarea Muzeului Naţional de Artă al României.

Conform obligaţiei reglementate de Legea patrimoniului naţional, casa de licitaţie, în calitate de mandatar al proprietarilor, a înştiinţat Ministerul Culturii, în data de 4 septembrie, despre decizia de a scoate la vânzare opera «Cuminţenia Pământului», în vederea exercitării de către minister a dreptului de preemţiune, întrucât capodopera este clasată în categoria «Tezaur» a Patrimoniului cultural naţional.

Cu toţii cunoaştem dificultăţile cu care se confruntă domeniul cultural. Ştiu că în exerciţiul bugetar 2014, Ministerului Culturii i s-a alocat cel mai mic buget pe care l-a avut vreodată, lucru asupra căruia am şi protestat la începutul anului. Totuşi, chiar în aceste condiţii, sunt absolut convins că, dacă la nivelul Guvernului se doreşte achiziţionarea de către statul român a operei lui Brâncuşi, scoasă acum la licitaţie, acest lucru este realizabil.

Cultura unui popor este cel puţin la fel de importantă ca sistemul economic al unei ţări. De aceea, măcar din când în când, trebuie să redăm culturii române locul pe care îl merită în preocupările guvernării. Acum avem acest prilej, prin posibilitatea de a oferi românilor un «dar cultural»: opera lui Brâncuşi, «Cuminţenia pământului».

Pentru un public elector, mereu prezent la alegeri,
Dan Şova face legea… cimitirelor

Una dintre puţinele iniţiative legislative la care Dan Şova este co-semnatar, dar şi cea mai recentă, face referire la Legea cimitirelor. Şi anume Legea 102/2014, privind cimitirele, crematoriile umane şi serviciile funerare, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr 520.

La Articolul 41, alin. (1) se precizează că aceasta va intra în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial, şi anume pe 9 octombrie 2014. Biserica Ortodoxă Română, prin Sfântul Sinod (parlamentul Bisericii) a identificat unele disfuncţionalităţi în lege, care ar face ca cele 11.737 de cimitire ortodoxe să nu mai fie atât de sacre, aşa cum e precizat în lege. Sacre sunt considerate şi catedralele, bisericile, veşmintele bisericieşti, cărţile de ritual etc. Astfel, prin iniţiativa legislativă, se doreşte adăugarea unui articol unic, care va avea textul: „Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 octombrie 2015”.

Marian Jean Marinescu – Un eurodeputat puternic despre Uniunea Europeană puternică

Pe 16 septembrie a.c a avut loc votul pentru Acordul de asociere între Uniunea Europeană şi Ucraina, în ceea ce priveşte dispoziţiile referitoare la tratamentul aplicat resortisanţilor ţărilor terţe care lucrează cu forme legale pe teritoriul celeilalte părţi.

Unul dintre cei mai activi europarlamentari, Marian-Jean Marinescu, membru al Popularilor Europeni, a ţinut să precizeze, în cadrul întrunirii, în scris, următoarele:

„Votul acordat astăzi, simultan, atât de Parlamentul European, cât şi de cel ucrainean, reprezintă un semnal extrem de important pentru Rusia. Europa este mai puternică şi demonstrează Federaţiei Ruse că prosperitatea cetăţenilor se obţine prin cooperare şi pace, nicidecum prin agresiune şi conflicte. Acordul a fost ratificat deja de şase state membre din cele 28. Este nevoie ca acest proces să se finalizeze peste tot, cât mai repede, pentru a bloca ascensiunea Rusiei, care încă reprezintă un pericol permanent şi iminent pentru toate ţările UE. Parlamentul European a parafat, practic, astăzi garanţia că Ucraina se va alătura UE în cel mai scurt timp posibil şi a încurajat-o să continue drumul european pe care l-a ales şi pentru care mulţi au plătit cu viaţa, din păcate. Sunt convins că Ucraina va aprecia solidaritatea Europei şi va depune toate eforturile pentru a se reforma acolo unde este nevoie“.

Încă de la începutul derapajului Rusiei, care nu ştie cum să pună mâna pe Ucraina, eurodeputatul şi-a afirmat puncul de vedere, şi anume că Uniunea Europeană este puternică şi nu va ceda niciodată în faţa ameninţărilor ţării slavilor de la est. Acest lucru l-a făcut de nenumărate ori în Parlamentul European.

Învăţământul, prin ochii lui Teiu Păunescu….

Într-o recentă declaraţie a sa, de la tribuna Senatului, Teiu Păunescu, senator de Olt, a făcut o radiografie a sumbrei situaţii din învăţământul actual. În declaraţia politică: „Situaţia din educaţie”, senatorul trage un semn de alarmă, prin care vrea să îi trezească pe factorii decidenţi din învăţământul românesc, care, se pare, se află în impas. Pentru a-şi salva scaunul, ministrul Pricopie, de la Educaţie, le bagă elevilor de clasele a I-a şi a II-a manuale vechi, în loc de manuale noi, la zi. Salariile dascălilor sunt din ce în ce mai mici, celebrul 6% din PIB nu s-a mai aolcat nici în zilele noastre şi multe altele…

„Conform ultimului sondaj despre situaţia învăţământului din România, efectuat de către Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, peste 60% dintre români au o părere proastă şi foarte proastă despre învăţământul de la noi din ţară.

În plus, rapoartele anuale ale Comisiei Europene plasează România printre codaşele Uniunii Europene din punct de vedere al unei abilităţi elementare: capacitatea de a citi şi de a înţelege un text în limba maternă.

Una dintre principalele cauze ale precarităţii sistemului educaţional românesc este reprezentată de insuficienţa alocării de fonduri pentru educaţie. Această insuficienţă este tot mai vizibilă şi adânceşte decalajul nu numai faţă de şcolile ţărilor dezvoltate, dar şi faţă de cele ale ţărilor recent intrate în Uniunea Europeană, ţări care alocă pentru învăţământ procente din PIB mult mai mari decât România.

În urma analizelor Colegiului Naţional al Liderilor Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, în România, salariul mediu orar din sistemul de educaţie este de 13 lei brut (2,92 euro) şi 9,3 lei net (2,09 euro). Un profesor debutant câştigă 7,08 lei pe oră brut (1,59 euro), iar un profesor cu gradul I şi o vechime de 25 de ani câştigă 14 lei pe oră brut (3,14 euro) şi 9,73 lei net (2,18 euro). Cu alte cuvinte, un profesor în România câştigă într-o lună cam cât câştigă un profesor din Luxemburg în patru ore.

Ţările membre ale Uniunii Europene alocă, în medie, 5,2% din PIB pentru finanţarea învăţământului. România nu alocă nici jumătate din media europeană pentru acest sector strategic. Învăţământul românesc a fost în permanenţă subfinanţat. Nu se poate vorbi de performanţă în învăţământ fără o resursă umană motivată financiar.

Rezultatele de la bacalaureat din ultimii ani au fost un dezastru şi influenţează negativ întreaga economie. Rata scăzută de promovabilitate afectează investiţiile străine, piaţa muncii, sistemul de învăţământ superior, punând o presiune şi mai mare pe sistemul de asigurări sociale, pentru că cei care nu promovează bacalaureatul nu vor avea altă soluţie decât să ceară ajutor de şomaj. Învăţământul are nevoie de fonduri suplimentare pentru a oferi şanse tuturor copiilor şi pentru a putea limita efectele sărăciei prin condiţii mai bune de studiu, prin acordarea unor facilităţi care să compenseze inegalităţile şi să limiteze, în mod real, analfabetismul şi tendinţa de abandon şcolar, care duc inevitabil la marginalizare socială şi la creşterea numărului celor care nu se pot integra pe piaţa muncii. De asemenea, educaţia este singura variantă viabilă de integrare a romilor, prin aplicarea la nivelul fiecărei comunităţi a unui program educaţional. Să nu uităm că învăţământul preuniversitar românesc este excesiv politizat, singurul criteriu pentru ocuparea funcţiilor de directori fiind apartenenţa la unul dintre partidele aflate la guvernare. Un alt element foarte important al imaginii de ansamblu asupra sistemului de învăţământ este dat de părăsirea sistemului educaţional de un număr foarte mare de cadre didactice din cauza salariilor foarte mici. Educaţia din România zace în sărăcie la propriu. În România anului 2013, mii de copii au început şcoala în clădiri vechi de zeci de ani, unele cu tavanul sprijinit în bârne, fără apă, încălzite la sobă şi cu latrine în fundul curţii. Sunt copii care pentru a ajunge la şcoală trebuie să străbată kilometri întregi.

În încheiere, aş dori să vă aduc la cunoştinţă principalele solicitări pe care Colegiul Naţional al Liderilor Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ le au pentru politicienii din România:

alocarea, începând cu anul 2014, a minimum 6% din PIB pentru educaţie, conform art. 8 din Legea educaţiei naţionale; depolitizarea învăţământului în sensul că, în dobândirea funcţiei de director al unităţii de învăţământ, rolul determinant să revină colectivului unităţii, şi nu factorilor politici; adoptarea unei legi de salarizare prin care salariile profesorilor debutanţi să crească cu 50%, iar raportul dintre salariul de bază maxim al funcţiei didactice şi cel minim să fie de 2:1; regândirea programelor şcolare şi a sistemului de evaluare a elevilor, în sensul de a se pune accent pe latura formativă, şi nu pe cea informativă, iar prin evaluare să se verifice capacitatea elevilor de a aplica practic cunoştinţele dobândite, pentru a face faţă cerinţelor în schimbare şi competiţiei de pe piaţa forţei de muncă“, se arată în declaraţia politică a senatorului Teiu Păunescu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here