Senatorul Paul Stănescu este co-semnatar al unui propuneri legislative pentru modificarea Legii nr.217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, iniţiată de fratele acestuia, deputatul Alexandru Stănescu. Noul proiect de modificare şi completare elimină aceste prevederi din lege, care au iscat mai multe obiecții din partea comercianților, și stabilește clar că transferul alimentelor către instituțiile înregistrate la ANSVSA în acest scop, și care nu se mai numesc „entități”, ci „operatori receptori”, se va face numai în baza unui contract de donație sau sponsorizare.
„Risipa alimentară este o problemă în Uniunea Europeană, unde sunt irosite anual aproximativ 88 de milioane tone de alimente, în jur de 20% din totalul alimentelor produse. În România se risipeşte peste 10% din mâncarea cumpărată.
Având în vedere că cea mai mare parte a banilor câştigaţi se regăsesc în mâncare, este de semnalat că peste 10% din alimente ajung la gunoi. Conform studiului, cei care risipesc hrană mai mult de 10% se aprovizionează preponderent din supermarketuri şi în proporţie mai mică din alte surse, precum magazine mici, piaţa agroalimentară sau de la ţară.
Legea nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare în actuala formă este inaplicabilă pentru că unele prevederi nu sunt clare, precise şi fără echivoc. Analizând legea sus menţionată se constată că mecanismele propuse nu pot fi puse în practică şi legea face mai mult rău decât bine.
De exemplu, în textul legii se face referire la toţi operatorii din sectorul agroalimentar, prin urmare nu se asigură precizie şi claritate, în condiţiile în care în domeniu există operatori diverşi care nu au specific comun şi se caracterizează prin diferenţe consistente privind nivelul de producere a risipei.
De asemenea, în cazul articolului 3, alineatele (3) şi (4) prevăd posibilitatea cumpărării produselor agroalimentare de către asociaţii şi fundaţii, respectiv întreprinderi sociale, la 3% din preţ şi vânzarea acestora la un preţ de 8 ori mai mare. Prin aplicarea unor prevederi cuprinse în lege se poate produce dezordine în lanţul alimentar fiind afectaţi toţi producătorii, comercianţii şi consumatorii. Acest flux de comercializare, nou creat, va fi greu de gestionat sanitar veterinar şi fiscal şi pune în pericol sănătatea consumatorilor, aceştia fiind atraşi de preţurile scăzute.
În actul normativ nu sunt prevederi exprese referitoare la autorităţile care efectuează constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor.”, se arată în expunerea de motive.
