Darius Vâlcov propune ca guvernul să scoată bani pentru programul „Şcoala altfel”
Într-o şedinţă recentă a Senatului, senatorul Colegiului 1, Darius Bogdan Vâlcov a susţinut o declaraţie politică, intitulată „Guvernul să suporte o parte din costurile pentru «Şcoala altfel»”, referitoare la programul Ministerului Educaţiei, „Şcoala altfel”, făcând nişte propuneri pertinente, care ar face din acest program unul cu adevărat… altfel. În continuare, vă prezentăm textul declaraţia susţinute de senator la tribuna Senatului:
Vin astăzi în faţa dumneavoastră pentru a vă cere să dăm o mână de ajutor copiilor care, în săptămâna 7-11 aprilie, vor participa, la fel ca în ultimii trei ani la programul «Şcoala altfel» Şi să cerem Guvernului, ca, prin Ministrul Educaţiei şi cu concursul primului – ministru să introducă de urgenţă facilităţi care să nu mai transforme şi acest an într-o povară atât pentru profesori dar mai ales pentru părinţi. Şi, în special, pentru părinţii aflaţi în situaţii materiale vitrege şi pentru cei din mediul rural. Ne aducem aminte, cu toţii, că în ciclul primar gimnazial am vizitat locurile de referinţă ale istoriei şi spiritualităţii româneşti. Că am petrecut clipe de neuitat alături de minunaţii noştri dascăli împărtăşind de la ei, la faţa locului , minunea de a fi român. Sunt lucruri de care nu ne vom despărţi niciodată şi repere care stau şi vor sta la temelia formării noastre ca cetăţeni. Din păcate, pe parcursul anilor, obiceiuri bune şi trainice s-au pierdut. Pentru că mult mai uşor este, în timp, să renunţi, decât să faci eforturi să perpetuezi tradiţia. Iar introducerea în Legea Educaţiei a programului «Săptămâna altfel» s-a vrut a fi, probabil, rampa de relansare spre recuperarea unor întârzieri de către generaţiile care vin din urmă. Acest interval de timp ar trebui să contribuie nu numai la o altfel de abordare a relaţiei educator-elev dar mai ales la lărgirea orizontului cultural şi social al copiilor noştri.
Din păcate, în ultima vreme, pe măsură ce se apropie desfăşurarea acestui program, tot mai mulţi profesori au început să se plângă, poate că pe bună dreptate, date fiind şi evenimentele care au vizat relaţia bani-părinţi- şcoală, de imposibilitatea de a mai participa ca dascăli, la punerea în practică a acestui program. Fie pentru că sunt să cheltuiască din propriul buzunar anumite sume de bani pentru organizarea anumitor evenimente fie pentru că sunt puşi în situaţia de a solicita de la părinţi aceste sume. Şi trebuie să recunoaştem, că, în lipsa unor reglementări clare care să stabilească lucrurile, au dreptate. Şi sunt sigur, că cel puţin câteva lucruri mărunte, pentru început, Guvernul , la iniţiativa noastră şi la propunerea ministrului educaţiei, le poate face. De exemplu, asigurarea transportului gratuit de către mijloacele de transport în comun în mediul urban şi nu numai pentru pentru grupurile de elevi şi profesori însoţitori în perioada desfăşurării programului «Şcoala altfel» După cum ştim transportul în comun este subvenţionat de stat, mă rog, de administraţiile publice locale, iar primăriile pot elibera «vouchere», la cerere , pentru aceste grupuri. Acelaşi model poate fi folosit şi pentru transportul cu trenul. De asemenea, Guvernul poate hotărî ca toate lăcaşurile de cultură aflate în proprietatea statului să asigure accesul gratuit. Vorbesc aici de muzee, teatre pentru copii etc. Iar de la anul, printr-un amendament la Legea educaţiei se pot aduce şi alte îmbunătăşiri şi facilităţi. Mai consistente poate. Poate şi cu o diferenţiere pentru mediul rural acolo unde se înregistrează şi cele mai mici venituri pe cap de locuitor dar şi cea mai mare rată a abandonului şcolar.
În încheiere vreau să fac precizarea că dacă unii ar putea să taxeze aceste propuneri oneste ca fiind populiste îmi asum această sintagmă cu dragă inimă, numai să se pună în practică aceste facilităţi”, a spus în declaraţia sa senatorul Darius Vâlcov.
Deputaţii Florin Iordache şi Virgil Delureanu ajută la dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii
Actualmente, aşa cum este propusă în Legea 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, definiţia întreprinderii exclude o mare parte a celor care desfăşoară activităţi economice în România, incluzând şi asociaţiile, fundaţiile, cooperativele agricole, societăţile agricole, casele de ajutor reciproc etc.
Conform Atlasului Economiei Sociale, aceştia au avut, în 2010, venituri de aproximativ 7,7, miliarde lei în economia românească şi au angajat mai bine de 100.000 de persoane, reprezentând 1,7% din forţa de muncă. În definiţie, se arată că întreprinderile nu pot fi decât acele forme de organizare a unei activităţi economice care au scopul de a obţine profit, limitând aceste forme la societăţi comerciale, societăţi cooperative, persoane fizice care desfăşoară activităţi economice în mod independent şi asociaţii familiale autorizate.
Definiţia de faţă este în neconcordanţă cu Recomandarea Comisiei Europene 2003/361/EC, care menţionează că o întreprindere este orice formă de organizare a unei activităţi economice, indiferent de forma sa juridică. Activitate economică mai constituie şi exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate.
Aşa deci, modificarea cu pricina s-ar face la Articolul 2 al Legii nr 346/2004 şi ar avea următorul cuprins: „În sensul prezentei legi, prin întreprindere se înţelege orice formă de organizare a unei activităţi economice şi autorizată potrivit legilor în vigoare să facă acte şi fapte de comerţ, în scopul obţinerii de profit, în condiţii de concurenţă, respectiv: societăţi comerciale, societăţi cooperative, persoane fizice sau juridice care desfăşoară activităţi economice în mod independent, asociaţii familiale autorizate, fundaţii, federaţii, cooperative agricole şi societăţi agricole, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare”.
