Satul românesc se află în transformare. Poate fi de bine, poate fi de rău. Dar, dacă schimbarea lui se face responsabil, de un fiu al satului, care vrea numai binele comunei pe care o gospodăreşte, atunci lucrurile sunt pe drumul cel bun. În comuna condusă de primarul Cici Constantin Oprea decorul se schimbă. Străzile se modernizează, căminul cultural renaşte în mod spectaculos, şcolile beneficiază de sprijinul primăriei, comercianţii au un loc complet nou şi demn pentru a-şi comercializa marfa, sistemul de apa potabilă urmează să fie extins, cei mici se pot juca la noile locuri de joacă, iar centrul civic al comunei este foarte primitor. Comuna Brastavăţu se îmbracă în haine noi. Despre aceste „haine” vom vorbi în următoarele rânduri.
Drum nou în Brastavăţu
Comuna Brastavăţu beneficiază de un nou drum: Drumul Comunal 131, care leagă comuna de Drumul Naţional şi cătunul Gara Vişina, inexistent până la realizarea lui. Recepţia lui a avut loc luni, 12 octombrie 2015. Drumul era impracticabil, dar acum acesta este unul modern, se întinde pe toată suprafaţa comunei, iar administraţia locală a făcut o extindere de 400 de metri spre Vădastra. Acum, locuitorii comunei pot spune „Drum bun!” şi la propriu, şi la figurat, celor care vor pleca şi circula pe acest nou drum.
Investiţie în cultură: Căminul Cultural
O clădire veche şi solidă, însă se afla în incapacitate de a fi folosită aşa cum trebuie. Acum, Căminul Cultural revine la strălucirea de altădată. O echipă de profesionişti se ocupă pentru aduce la bun sfârşit un proiect ambiţios al Primăriei Brastavăţu. Cât de curând, cetăţenii comunei se pot mândri cu un edificiu cultural demn să fie invidiat.
„Reabilitare, modernizare şi dotare aşezământ cultural comuna Brastavăţu, judeţul Olt”, este denumirea proiectului de reabilitare a Centrului Cultural, al cărui beneficiar este primăria localităţii. În luna mai a acestui an, mai precis în ziua de 27, primăria a emis autorizaţia de construire numărul 9, iar din 9 iunie până pe 9 noiembrie a.c este termenul de executare a lucrărilor.
O piaţă modernă
Locuitorii comunei, şi nu numai, au o piaţă modernă realizată din fonduri europene. Acum, există condiţii decente pentru vânzători, care îşi pot expune marfa într-un loc curat şi primitor, loc ce face posibilă o activitate civilizată de comerţ. Autorităţile din comuna Brastavăţu au investit în această piaţă, de pe Strada Pieţei, construită de la zero şi prevăzută cu toate facilităţile necesare unui comerţ în condiţii foarte bune. Piaţa s-a realizat prin Programul de Dezvoltare Rurală, finanţat de Uniunea Europeană. Valoarea totală eligibilă a proiectului a fost de 98.926 euro, din care finanţare publică prin PNDR de 79.779 euro şi cofinanţare privată a beneficiarului de 19.147 euro.
Comuna va beneficia, în totalitate, de apă potabilă
Administraţia locală şi-a propus ca sistemul de apă potabilă să se extindă la toată comuna, însă treptat. În prezent, mai mult de 70% din comună beneficiază de sitemul de apă potabilă. Alimentarea cu apă în satul Cruşovu a fost finalizată în anul 2013 şi este funcţionabilă. Pentru acest serviciu, cetăţenii trebuie să plătească un preţ de 2,5 lei pe metru cub.
Proiecte pentru comunitate
Primăria comunei Brastavaţu nu vrea să se limiteze doar la câteva investiţii menite să dezvolte localitatea şi să asigure cetăţenilor săi strictul necesar pentru o viaţă bună. În faţa primăriei, clădire construită în anul 1994, după cum arată o plachetă, se află un centru civic curat, plăcut şi… citadin. A fost realizat pentru confortul şi timpul liber al locuitorilor sau al tuturor ce trec prin comună şi vor un timp de relaxare într-un foişor cu băncuţe noi. Lângă şcoală, care se află în preajma primăriei, se găseşte un frumos loc de joacă, realizat de administraţia locală, cu leagăne, topogan etc. Un loc în care cei mici se pot distra pe cinste. Astfel de locuri de joacă se găsesc în toate localităţile componente ale comunei. Pe agenda primarului se mai află şi un proiect ce are ca obiectiv achiziţionarea unei maşini de pompieri, lucru pe care primarul vrea să îl facă prin intermediul unui Grup de Acţiune Locală.
Brastavăţu, file de monografie
Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Brastavăţu se ridică la 4.830 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,23%), cu o minoritate de romi (1,45%). Pentru 2,26% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Localitatea este atestată documentar la 5 iulie 1550.
Numele comunei Brastavăţu este de origine slavă şi înseamnă „ulmişor”, nume provenit de la pădurile de foioase din zonă. Comuna este compusă din satul Brastavăţu, satul Cruşov (este menţionat pentru prima dată la 20 mai 1388, într-un hrisov în care apare şi numele lui Mircea cel Batrân. Numele său este de origine slavă şi înseamnă „păr-pădureţ”) şi cătunul Gara Vişina.
Până în 1830, Brastavăţu a depins administrativ de Cruşov, iar între 1830-1928, cele două s-au administrat pe cont propriu, în urma legii administrative din 1928. Din 1946, de când au luat fiinţă sfaturile populare, Cruşovul a fost arondat comunei Brastavăţu, situaţie rămasă până în prezent. Suprafaţa totală a localităţii este de 7034 ha (430 ha în intravilan şi 6604 ha în extravilan), cu 1.859 de locuinţe. Activităţile specifice sunt: agricultura (cultura cerealelor, plantelor tehnice şi legumicultura), creştera animalelor. Instituţiile existente pe rază comunei sunt: două şcoli, două grădiniţe, un centru de asistenţă medicală, asigurată non-stop. În Brastavăţu există trei biserici. Pe locul primei biserici, din lemn, a fost ridicată biserica actuală, între anii 1861-1864, prin strădania preotului Iancu, având ca hram pe Sfântul Ierarh Nicolae. Acestuia îi urmează spre slujire preotul Spiridon Ionescu, care a avut un rol de seamă în comunitate, slujind-o cu multă credinţă şi un patriotism. În timpul răscoalei de la 1907, el a condus masele, fiind cel mai râvnit de jandarmi. Prins, închis şi supus la chinuri, la întoarcerea acasă continuă să fie foarte activ. De altfel, el este primul învăţător al satului, orele de curs ţinându-se în pridvorul bisericii. La altar i-a urmat fiul, care a avut o activitate pe măsura tatălui. În anul 1974, preoţii Aurel Berbescu, Ion Mantea şi credincioşii au restaurat biserica şi au electrificat-o. Acum, biserica are o bibliotecă parohială şi o cantină socială, unde, o dată pe lună, mănâcă 20-50 enoriaşi. Şcoală datează în Brastavăţu şi Cruşov din anul 1894. Cele două şcoli urmăresc creşterea gradului de implicare al părinţilor şi al comunităţii în viaţă şcolii. Comunitatea din Brastavatu a participat efectiv la majoritatea evenimentelor importante din istoria neamului: a participat la evenimentele de la 1848, Ştefan Golescu şi preotul Radu Şeapcă din Celeiu ajung aici şi organizează intrarea în Caracal. La răscola din martie 1907 au participat efectiv având în frunte pe Spiridon, preotul satului, şi cei doi învăţători Alexandru Voinescu şi Andrei Nicolăescu. Primul şi Al Doilea Război Mondial au primit tributul comunităţii Brastavăţu. Personalităţi plecate din rândul brastavicenilor şi cu care se mândresc sunt: George Stancu Predeţeanu, Octavian Iorgu Ocoleanu, Ştefan Oprescu, Crăciun Pătru, Gheorghe Dachin, medic şi scritor, al cărui nume îl poartă biblioteca din comună. Standardul de viaţă şi civilizaţie trinde spre cote înalte în această comună, viitorul depinzând de voinţa, puterea şi dăruirea fiecărui membru al comunităţii.
