Potrivit unor cercetări făcute de cei de la Organizația Națiunilor Unite, țara noastră se află la mijlocul clasamentului european referitor la alimentele pe cap de locuitor care sunt aruncate la coșul de gunoi. Mai exact, românul risipește, anual, aproximativ 70 de kilograme alimente, iar numărul românilor amenințați de sărăcie din cauza veniturilor scăzute, este și el îngrijorător…
De reținut că cea mai mare parte a risipei alimentare înregistrată la nivel naţional este realizată la nivelul gospodăriilor cu un procent de 49%; sectorul industriei alimentare generează 37% din risipă; alimentaţia publică produce 5%, iar sectorul agricol generează 2% din totalul risipei alimentare.
În contextul dat, este mai mult decât necesară: „adaptarea legislaţiei existente la contextul ecologic, social şi economic actual, astfel încât risipa alimentară să fie diminuată, poluarea să fie încetinită şi cât mai multe persoane ameninţate de sărăcie să poată avea acces regulat la surse de hrană”, după cum se arată în expunerea de motive a proiectului în care, printre alții, sunt implicați și deputații de Olt, Marius Iancu și Emil Albotă.
Astfel, spre deosebire de vechea reglementare, în prezentul proiect de lege obiectivul este mult mai clar definit: injumătăţirea pe cap de locuitor a risipei de alimente la nivel de vânzare cu amănuntul şi de consum şi reducerea pierderilor de alimente de-a lungul lanţurilor de producţie şi de aprovizionare, inclusiv a pierderilorpost-recoltare până în anul 2030.
Mai mult, prezentul proiect de act normativ introduce o serie de obligaţii specifice în sarcina autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, precum: obligaţia pentru Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în consultare cu Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Finanţelor, de a întocmi strategia naţională pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare care trebuie actualizată cu o periodicitate de cel mult cinci ani; implementarea măsurilor de luptă împotriva risipei alimentare de către instituţii, acolo unde sunt gestionate produse alimentare; crearea de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a unei platforme naţionale pentru prevenirea şi reducerea risipei alimentare în cadrul căreia operatorii economici şi operatorii receptori îşi introduc informaţiile obligatorii conform legii deja existente; obligaţia pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de a publica pe website-ul propriu date relevante privind pierderile şi risipa de alimente ale operatorilor economici; obligaţia pentru Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale de a coordona elaborarea de materiale informative pentru operatorii economici în vederea prevenirii şi reducerii risipei alimentare.
