Astăzi, 20 ianuarie, se împlinesc 653 de ani de când Vladislav I Vlaicu emitea un document de scutire de vamă a negustorilor braşoveni. Astfel, numele localităţii noastre apare prima dată pe un document oficial. De asemenea, şi stema Ţării Româneşti apare pentru prima dată ep un sigiliu. Deşi Slatina este o aşezare mult mai veche decât momentul 20 ianuarie 1368, doar câteva descoperiri arheologice arată că existam şi în Paleolitic. Documentul de atestare a Slatinei se află la Braşov, este păstrat şi în zilele noastre la Muzeul de Istorie Braşov, aflat în Casa Sfatului.
Cum era Slatina să aibă o linie de tramvai
Printre mulţi alţi filantropi, Alexandru Iliescu ocupă un loc binemeritat pe podium. Filantropul a fost, pe lângă un industriaş recunoscut în zonă, şi un om politic, ocupând, în mai multe legislaturi, un loc de deputat în Parlamentul României.
Industriaşul a murit pe 15 august 1917, la Iaşi, însă testamentul său rămâne unul dintre cele mai bune exemple în domeniul filantropic. Un politician de altă factură decât cei ai vremurilor noastre.
Cunoaştem faptul că Moara Olteanca, cea de lângă liceul „Radu Greceanu”, îi aparţinea, că a fost primul slătinean care a construit un cavou în Cimitirul Strehareţ, când noua locaţie era lângă Pădurea Strehareţ. Cunoaştem faptul că stabilimentul Băilor Comunale (clădire care încă se mai află pe strada Ionaşcu, însă lăsată de izbelişte) a fost construit şi activitatea a fost finanţată de acesta.
Prin testament, Iliescu a cerut ca 50 de elevi săraci ai Gimnaziului „Radu Greceanu”, selectați printr-un concurs, să fie întreţinuţi. De asemenea, a cerut înfiinţarea unor burse pentru studenţii olteni de la Facultatăţile de Medicină, Drept, Științe și Școala Superioară de Agricultură.
Cere instituirea unui fond pentru Școala profesională – din care să fie cumpărate cărţi sau materiale didactice, dar şi îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru elevii cu rezultate bune.
Dispune construirea unei cantine la Şcoala de Meserii, dar şi construirea unei hale şi unei pieţe. Este vorba despre hala şi piaţa din zona blocului Cozia. Demolate la începutul anilor ’80.
Iliescu este unul dintre cei care au contribuit la construirea clădirii fostei Bănci Naţionale a României, clădire care acum se află în plin stadiu de restaurare şi extindere. Stabilimentul va servi drept sediu al Judecătoriei Slatina.
Un lucru mai puţin cunoscut publicului este faptul că, în 1911, acesta propune Primăriei Slatina, să finanţeze parţial construirea unei linii de tramvai, care să traverseze orașul de la gară la Moara Olteanca. Motivul ar fi fost să transporte marfă între cele două puncte, dar să servească şi transportului cetăţenilor.
Slatina are imn
În anul 2002, Zefir Berzovis (VISI) Ghencea scria o poezie. Acea poezie a fost pusă pe note de către Olguța Lupu, fiica dirijorului Jean Lupu. Imnul Slatinei nu a fost auzit deloc în spaţiul public sau cetăţenii să-l cunoască. În 2018, imnul s-a auzit. Pe treptele Primăriei Slatina. Sâmbătă, 20 ianuarie, de ziua Slatinei, când aşezarea sărbătorea 650 de atestare documentară. Imnul poate fi ascultat pe www.ziaruldeolt.ro.
1. Pe-a Oltului frumoasă vale
E târgul care vine din trecut
Și astăzi el îmi iese-n cale,
Orașu-n care m-am născut
Refren:
Trăiesc în Slatina, visez în Slatina
Aici în Slatina e viața mea
Trăiesc în Slatina, visez în Slatina
Mereu în Slatina să fiu aș vrea!
2. În vechiul târg de mulți uitat,
Cu oameni bravi și harnici s-a clădit
Un alt oraș, acum schimbat,
Orașul alb, ajuns vestit.
Refren
3. Din generații care-au fost
Și generații multe care vin,
Aici găsit-am adăpost,
Aici avem un nou destin
Refren
4. În Oltul cu sclipiri albastre
Se scaldă Slatina frumoasă,
Din vraja drumurilor noastre
Vom reveni mereu acasă!
