Pupila lui Iohannis, Alina, preşedinte la PNL, a avut o viziune: a descoperit România reală. Cu o zi înainte de Mica Unire, la Iaşi, în hotelul lui Ruşanu, acolo unde erau cazaţi şi Ponta cu ai lui, fata asta a văzut că în această ţară sunt situaţii unde se impun alegeri parţiale anticipate. După ce ea a declarat că şi-a „adus aportul” (greşeală de exprimare specifică clasei a VI-a, gimnaziu), blonda de la PNL i-a dat o săptămână termen lui Ponta să purceadă, ca prim-ministru, organizarea de alegeri parţiale anticipate, acolo unde este cazul. E pozibil ca pe Ponta să-l doară-n bască. Chiar şi aşa, în judeţul Olt sunt două localităţi unde a expirat termenul de 90 de zile, prevăzut de lege, pentru organizarea de alegeri parţiale anticipate. La Brebeni şi Sprâncenata sunt vacante funcţiile de primar. Până la declaraţia de sâmbătă, 23 ianuarie 2015, a Alinei Gorghiu, nici un parlamentar din Olt nu a văzut acest atentat la democraţie. Practic, cetăţenii celor două localităţi sunt ignoraţi de lege, de cei care ar trebui să-i ocrotească…
Luni, 26 ianuarie, spre seară, a încetat din viaţă Traian Zorzoliu. Un om cunoscut şi recunoscut ca atare de către cei care au aplecare spre ceea ce înseamnă afirmarea identităţii româneşti, a valorilor judeţului Olt. Muzeul Câmpiei Boianului, de la Drăgăneşti-Olt, cât şi alte repere inestimabile, rămân pentru posteritate. A pierdut o luptă cu boala nemiloasă, la 78 de ani. Spiritualitatea judeţului rămâne mai săracă, iar munca aproape dezinteresată depusă de acest om ar trebui să reprezinte o provocare. din păcate, ca şi în urma pierderii celui care a fost Dumitru Nica, minunea de la Făgeţelu, pe locul lăsat liber de Traian Zorzoliu e greu să se aşeze cineva capabil să ducă mai departe munca începută de acesta, ridicată la rangul de dedicaţie absolută. Altfel, de aici încolo, despre cel care a fost Traian Zorzoliu, se pot spune multe, dar fără ca acesta să mai poată fi de faţă.
În mod normal, ziua de 24 ianuarie se desfăşoară la Slatina repede şi în pas alergător. La statuia lui Alexandru Ioan Cuza, amplasată pe bulevardul cu acelaşi nume, vin oficialităţi să depună coroane, să rostească discursuri şi să zâmbească discret spre fotografiile de grup făcute în atmosfera general plictisită, de către jurnaliştii locali care au învăţat pe dinafară ritualul Unirii Principatelor. Anul acesta, monotonia a fost învinsă de administraţia locală din Slatina, cea care a găsit de cuviinţă să apeleze la un puzzle uriaş pe Esplanadă, cu judeţul Olt moţ în frunte. Mai mult decât atât, cele mai puternice trăiri au avut loc la coada cu sarmale oferite gratuit, tot de primăria municipiului reşedinţă de judeţ. Altfel, data viitoare, Cuza va fi un bun prilej de savoare culinară, căci românii, oameni patrioţi din fire, ştiu să pună sarmaua la locul de frunte, în faţa istoriei naţionale.
Cei care au aşteptat ziua marilor percheziţii sunt satisfăcuţi. În dimineaţa zilei de miercuri, 28 ianuarie 2015, s-a produs evenimentul. În judeţul Olt, cât şi în Bucureşti, Iaşi, Argeş şi alte locaţii din ţară, peste 200 de poliţişti, mascaţi, evident, aşa cum le stă bine celor care încep serviciul la 6 dimineaţa, au trecut la treabă. Este vizată o reţea de evazionişti care aduceau spre comercializare medicamente contrafăcute din Turcia. Prejudiciul estimat e de trei milioane de euro. Informaţia este în curs de actualizare, în funcţie de ce vor găsi oamenii la percheziţii şi ce vor comunica, mai spre prânz, ofiţerii de presă din cadrul structurilor speciale. Altfel, este pentru prima dată când Oltul este în centrul atenţiei pe acest gen de infracţiuni. Se zice, oare, că am intrat în rândul lumii?
Trecerea în nefiinţă a celui care a fost Traian Zorzoliu, directorul Muzeului Câmpiei Boianului din Drăgăneşti-Olt, distins profesor, artist plastic şi om de cultură, nu a trecut neobservată nici de Consiliul Judeţean Olt care, prin preşedintele instituţie, Paul Stănescu, a ţinut să transmită familiei îndurerate, prin intermediul presei locale, un emoţionant mesaj de condoleanţe. Astfel, despre Traian Zorzoliu se spune că a plecat spre „Ţara Drepţilor”, ca atâţia mari înaintaşi, după ce a însufleţit o viaţă peisajul cultural local şi naţional, cu o notă de o nobilă distincţie, de largă viziune şi neobosită energie. Fie că este vorba de lăcaşuri de cult, ca mănăstirile Brâncoveni, Curtea de Argeş, Cozia, Arnota ori de Casa Memorială „Nicolae Titulescu”, Complexul Boian-Stoicăneşti sau Pinacoteca „N. Titulescu” din Ialovenii Basarabiei, toate dau măsura vocaţiei sale de ctitor, de ziditor de adevărate valori materiale şi spirituale…
Oltenii, aparent, oameni paşnici. Ai crede cu greutate că ei sunt amatori de senzaţii tari, că acolo unde locuiesc se întâmplă grozăvii. Nu e deloc aşa. Aici, la noi, lumea e agitată, iar incidenţa fenomenelor ce au violenţa la mijloc este în creştere. Doar în ultimele zile, aşa, fără nici o ieşire din statistica normalităţii, s-au înregistrat două morţi violente şi un viol care urmează să fie anchetat, probabil prin reconstituirea faptei. Un bătrân din Priseaca a fost spulberat de o maşină pe Drumul European Slatina-Piteşti, o femeie a fost găsită moartă într-un pârâu cu apa până la gleznă, la Găvăneşti, iar la Fălcoiu a avut loc violul pomenit mai sus. Toate într-un interval de nici trei zile, în mijloc de iarnă, într-o vreme în care oamenii stau mai mult pe acasă, preocupaţi de treburi şi mărunţişuri.
Municipalitatea slătineană intervine futurist în probleme care ţin de confortul şi calitatea vieţii oamenilor locului. În acest sens, în cartierul Progresu, pe locul unde s-a aflat faimosul bloc G6, acolo unde acum mai bine de un deceniu îşi începea campania politică Darius Vâlcov, primarul de azi – Minel Prina, vrea să construiască o parcare. Ideea e inedită, iar aplicaţia extraordinară. Recipientul de colectat maşini va fi amplasat subteran. O premieră pentru Slatina, care, până acum, la nivel de construcţii speciale în domeniul parcărilor nu are decât una supraterană, funcţională, dar nu prea utilizată: cea de lângă Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, pe care oamenii veniţi de la ţară cu treburi medicale o confundă cu policlinica spitalului de lângă. Altfel, oamenii de bună-credinţă speră că la parcarea subterană din Progresul nu vor fi introduse taxe de utilizare. Nu de alta, dar în zonă locuiesc pensionari, oameni care-şi numără foarte atent banii din portofel…
E, aparent, ciudat Radu Diaconescu. Să lucrezi pentru un coorporatist german, să demisionezi şi să pleci pe bicicletă prin Asia, spre Est, tot înainte. Să faci aproape zece mii de kilometri prin şapte ţări şi să vii aproape întreg acasă. Oricum, nişte degete de la picioare pierdute în urma degerăturilor, nu mai cresc la loc, dar să ajungi să te premieze Primăria Slatina, la 647 de ani de atestare documentară, merită efortul. Dincolo de asta, ideea de a colinda lumea altfel e o provocare pe care mulţi dintre noi ar lua-o în calcul. Însă, puţini îşi permit să meargă atât de mult în afara tiparului cotidian, fie şi spre Asia, pe bicicletă. Radu Diaconescu, din Slatina, va avea ce povesti copiilor şi nepoţilor, de pe urma acestei aventuri. Altfel, bine că pe traseul său nu s-a aflat şi strada Milcov, cea paralelă cu Artrom, care duce spre Parcul Industrial. La câte gropi sunt pe acolo, n-ar fi ieşit din oraş!
