Dragii mei,
Sunt extrem de sensibilizat de veștile care vin din Caracal și ieri, printre multele revolte pe care le-am văzut, una singură mi-a pornit lacrimile de durerea provocată.
Nu mai rețin exact mesajul dar parafrazând, o MAMĂ oarecare spunea așa : „Când îți moare părintele ești orfan, când îți moare soțul/soția esti văduv, când pierzi un prieten, cunoscut, vecin, mătușă, etc ești îndoliat, DAR când îți moare un copil ești un NIMIC !” Ce altceva ai putea să mai reprezinți? Cum să definești un astfel de om ? nu există un cuvânt mai potrivit ca acest „nimic”!
Cum să poți suporta gândul că fata ta este dipărută din Aprilie și suntem în iulie și tot nu se știe nimic? Cum să poți accepta că puiul tău de om a avut atâta tărie de caracter încât să sune de trei ori la 112 și să dea cât de multe detalii posibile și tot să nu fie găsită?
Cum să îți rabde inima să asculți înregistrarea cu fata ta care cere ajutor prin telefon la cei care sunt plătiți să o protejeze și să le confirmi că ea este și tot să nu ai puterea să o salvezi?
Cum să privești atâta incompetență adunată la un loc?!
Demisia nu știu cărui șef ajuns știm noi bine cum acolo, tot „nimeni” îi lasă pe părinții aceștia! Declarațiile celor ajunși în scaune prin PCR–uri, ( pile, cunoștințe, relaţii) nu mă vor liniști pe mine știind că sora mea ajunge după ora 21:00 acasă de la Facultate! Scaunele acelea se vor ocupa de alții la fel de murdari!
Vreți vinovați?! Căutați în fiecare dintre voi și veți găsi! Mâine noi o să le uităm pe fete, am strâns suficiente like-uri la postările despre caz cât să putem dormi liniștiți în noaptea asta și de mâine pentru noi este o nouă zi, pentru părinții aceia, pardon pentru acei „nimeni” viața s-a incheiat, acum este doar un fum!
V-ați găsit vinovăția? Cum nu ?! Dacă ești profesor, l-ai trecut de milă sau pentru că îl cunoșteai pe tac-su și acum a terminat o facultate, că l-a ajutat mila ta sau pila pusă de cineva. Ocupă un post și ești vinovat că ai lăsat un incompetent pe scaun! Ești polițist și nu îl amendezi pe tovarășul tău care merge cu 80 km în localitate că „a greșit și el” și mâine îți lovește un copil pe trecere! Ești avocat și deși vezi vinovăția pe foaie, tragi să îl scapi de pedeapsă că te încântă onorariul mare primit și el mâine repetă fapta!
Nu, nu ne facem noi dreptate dragilor, că o face Dumnezeu când te aștepți mai puțin și dreptatea Lui este dreaptă nu ca a noastră, dar asta nu înseamnă că noi trebuie să stăm cu mâinile în sân!
Sunt revoltat și speriat! Nu mă încântă deloc că este ministrul venit acolo sau că cere nu știu cine eliberarea unui scaun. La alte tragedii au căzut guverne întregi, să ne amintim de Colectiv, scuze este mult prea în urmă pentru noi, nu mai dă bine pe Facebook, să ne amintim de fata împinsă la metrou, și asta am uitat și noi tot am continuat așa!
Suntem vinovați fiecare dintre noi că ne complacem în așa ceva!
Ceilați ?! Care au așteptat să se facă ora 6 să intre în curte? Nu le doresc altceva decât, citând trupa Taxi, ”SĂ TRĂIȚI CĂ EI!”, ca părinții aceia care de ieri sunt „nimeni”!!!
Prof. Drd. Teolog Alin Bolboașă – Șofaru
