Senatorul Siminica Mirea se află printre semnatarii proiectului legislativ pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal şi a Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Iniţiatorii propun un model de accizare a zaharurilor libere şi un model de accizare în trei „benzi fiscale”.
„Analiza OMS a poverii de boală ne arată că factorul nutriţional impactează cel mai puternic starea de sănătate în Europa. Bolile non-comunicabile, printre care cele determinate de o nutriţie defectuoasă – obezitatea/supragreutatea şi în special diabetul zaharat precum şi bolile cardiovasculare au, de departe, cel mai important cost pentru individ, familie şi societate, pe lângă suferinţă şi dizabilitate. De altfel, cel mai important contributor la cauzele de deces din România este boala vasculară coronariană (sindroamele coronariene acute) si cerebrală (accidentul vascular cerebral). Alimentaţia defectivă este mai frecventă la persoanele defavorizate, cu venituri mici, iar efectele acesteia asupra stării de sănătate tind să contribuie semnificativ la substanţierea disparităţilor în România. La nivelul UE (Regulament UE 1291/2012) se estimează că sunt peste 27 de milioane de persoane cu diabet, din 2013 diabetul fiind considerat o problemă maj oră pentru Europa.
În România, studiul PREDATORR (Prevalenţa Diabetului, Prediabetului, Suproponderii, Obezităţii, Dislipidemiei, Hiperuricemiei şi Bolii Cronica de Rinichi), studiu efectuat de Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice şi comunicat în 2014 ne arată o situaţie îngrijorătoare. Proporţia persoanelor adulte (pe segmentul de vârstă 20-79 ani), afectate de diabet, este de 11,6% (aproximativ 1.700.000 de persoane), ţara noastră fiind astfel pe locul 1 în Europa la incidenţa diabetului zaharat. În ceea ce priveşte incidenţa pre-diabetului (pacienţi cu risc maj or de a dezvolta diabet zaharat patent în următorii ani), suntem de asemenea într-o zonă de alarmă având aproximativ 3 milioane de persoane în România în această condiţie clinică (incidenţa de 18,4% pe segmentul 20-79 ani).
În consecinţă, Programului Naţional de Diabet i-au fost alocate, din FNUASS, sume din ce în ce mai considerabile: 419.625.000 lei în 2012, 965.445.000 lei în 2016 şi peste un miliard de lei în 2017., se arată în expunerea de motive.
