Oltenii, oameni cu credinţă în Dumnezeu şi în politicienii locali, visează şi acum la ziua când vor avea autostradă şi şosea de centură. Care să-i ducă, ba la Craiova, ba la Piteşti. Până atunci, pe la mijlocul Podului Olt, cel care leagă Slătioara de Slatina, a apărut o groapă. În carosabil. Prin care se vede apa. Imediat au venit cei de la Drumuri Naţionale, au perimetrat zona şi s-au apucat de treabă. Se lucrează greu, anevoie chiar. Se circulă însă imposibil. Cozile sunt lungi, şi de o parte şi de alta, înjurăturile curg, iar oltenii visează la un pod peste Olt, cu două benzi pe sens. Parte a proiectului prin care Slatina urma să devină o localitate ocolită de traficul greu, protejată de autostrăzi şi şosele de centură. Până atunci, claxoane, semafoare imposibile, iar agonia e lungă. Dacă scapi cu nervii bine din ambuscada de la Podul Olt şi mergi spre Craiova, te aşteaptă Balşul. Acolo unde, prin centrul lui, traficul e infernal. Ca într-un cântec al Paulei Seling. În schimb, Oltenia se pregăteşte să voteze, pe linie, Victor Ponta…
Acum vreo două luni, Slatina era zguduită din temelii. Într-o cârciumă din oraşul vechi, vizavi de o altă cârciumă, pe colţ cu Casa Fântâneanu, părăsită şi abandonată de Episcopia Slatina, a avut loc o crimă. Pe fondul unei altercaţii mai vechi, Cristian Gălbenuşe a fost ucis cu sânge rece de către Florin Gulie. În acest caz, după nici două luni, oamenii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt s-au mişcat repede: Gulie a fost deja trimis în judecată pentru o serie de infracţiuni raportate la tragedia enunţată mai sus – tentativă de omor, omor, tulburarea ordinii şi liniştii publice ş.a.m.d. Acesta riscă ani grei de închisoare, iar la sfârşitul executării pedepsei va fi din nou un om liber. Însă, Cristian Gălbenuşe rămâne, pe veci, prizonierul mormântului de la Clocociov.
Pe timpuri, când în Slatina era primar Gheorghe Păunescu, toate liceele erau tratate la fel. Primarul făcuse studiile post gimnaziale la Craiova. Când a venit Vâlcov, ţine-te bine la Greceanu! Bani fără număr, investiţii cât cuprinde. Doar, primul ales al municipalităţii fusese elevul şcolii respective! După ce a plecat Vâlcov şi a venit Prina, figura se repetă la Minulescu. Aici, proiecte în curs, cât cuprinde, iar la orizont, construirea unei noi aripi de clădiri. Care trebuie să fie gata până în 15 septembrie 2015. Dacă nu cumva şi mai devreme. Mai departe, când viitorul primar al Slatinei va fi un absolvent de la Titulescu, spre exemplu, e posibil să vedem chiar şi o telegondolă care să lege cele două corpuri ale edificiului educaţional. Pe deasupra Bulevardului A.I Cuza, între Aleea Muncii şi spaţiile din spatele fostului Cuptor de Aur. În spiritul tradiţiei locale, prin care primarii au grijă de locurile unde au chiulit prima oară de la ore, în sistem organizat.
În Slatina se vor reduce ca intensitate pilele care vor funcţiona atunci când ai nevoie, pentru copilul de lângă tine, de un loc la creşă. Asta, pentru că, pe strada Zmeurei se deschide o nouă creşă. E o lucrare cap-coadă, cu tot ce trebuie. Dotată ca la carte: 45 de preşcolari împărţiţi pe grupe, între 1 şi 3 ani, îşi vor putea petrece, în siguranţă, ore din viaţă pe un program de luni-vineri, în noua locaţie. Evident, vor mai rămâne şi situaţii nerezolvate, dar important este că o parte din solicitări sunt abordate cu o ofertă reală. 19 posturi de personal sunt scoase la concurs pentru data de 10 septembrie, iar până la expirarea înscrierilor, 49 de persoane vor să lucreze la edificiul de pe Zmeurei.
Vineri, a fost la Slatina neamţul de la Sibiu, candidatul Alianţei Creştin Liberale, Klaus Iohannis, susţinut de ai săi, şi de la PNL, şi de la PDL. A fost primit bine în Casa de Cultură a Sindicatelor, cu aplauze neprogramate de către oameni care vor altceva decât Victor Ponta preşedinte. De la momentul în care s-a dat jos din frumosul său BMW serie 7, aproape la fel de tare ca cel pe care îl are Cristi Bobeş (fiul fostului parlamentar), primarul Sibiului a fost monitorizat cu discreţie de o echipă de… filmători care nu are nimic în comun nici cu presa, nici cu serviciile de siguranţă naţională. Băieţii ăştia veseli, când cu o cameră, când cu nişte telefoane, au supravegheat îndeaproape persoanele ce se apropie de neamţul de la Sibiu. Ca să ştie şi fruntaşii poporului pesedist cine sunt elementele reacţionare, duşmănoase interesului public, ostile soţului doamnei Daciana. Pentru a fi eventual pedepsiţi de organele care dau amenzi din diverse motive.
Ceva nu a mers. Angrenajul echipei a funcţionat fără putere hidraulică, cu un consum inutil de nergie. Echipa lui Dan Oprescu a câştigat doar experienţă, în urma deplasării de la Tărlungeni. La un moment dat, 2-0 pentru gazde, multă vreme un om în plus, iar când s-a făcut 2-1, aşa a rămas până la capăt. Deocamdată, nu-i nici o tragedie. Un singur meci, iar de acum încolo, cu mai multă concentrare, cine ştie ce se poate întâmpla. De bine, evident. Cele câteva ratări avute la 0-0 sau chiar la 1-0 pentru oaspeţi, arată că uneori şi neşansa ia loc pe tabela de marcaj a unui meci de fotbal… Singurul jucător demn de remarcat a fost Robert Eleck. De la oaspeţi. Pentru că, de la slătineni n-a vrut să sară nimeni pragul peste media echipei. Poate data viitoare, pe teren propriu.
Unde e mult spirit antreprenorial, e şi prostie cât cuprinde. Aşa a păţit-o doctorul în ştiinţe economice aplicate, Sandu Anghel, de la Drăgăneşti-Olt. Atunci când şi-a băgat în cârd cu Pavel Abraham, fostul şef al Poliţiei Române, în povestea în care l-a împins de la spate pe ginerele său, în chestia aia cu Mircea Băsescu. Un alt monument de integralitate şi retard mintal. Toate au venit ca un tăvălug şi, uite aşa, ce cauţi aia primeşti. Drept urmare, după declaraţia din geamul dubei cu şefa Înaltei Curţi şi spaima vicepreşedinţilor PSD, Codruţa Kovesi, lui Bercea i se redeschid dosare. Din ălea aranjate, chipurile, pe vecie, de către prietenii săi de pahar de la IPJ Olt şi vreo patru parchete din zonă. În condiţiile în care stimabilul execută o pedeapsă lungă şi grea, e posibil ca acestuia să i se mai adauge nişte sporuri. Şi, uite aşa, om de patruzeci şi ceva de ani, Bercea cel orfan, are şanse să iasă din închisoare odată cu vârsta pensionării. Totul pentru că trebuia înfundat Mircea Băsescu. Chiar se merită?
O seamă de localităţi oltene, conduse de primari destoinici, dintre cei care câştigă mandat după mandat, nu vor să umble deloc la simţul tradiţional românesc. Astfel, şi la început de an şcolar 2014-2015, modelele rămân în picioare. Ca semn de respect pentru trecut şi de propăşire pentru posteritate. WC-urile din fundul curţii şcolii, căci despre ele e vorba, sunt aceste piese de arhitectură originară, menite să păstreze spaţiul rural românesc în formele sale naturale. Din păcate, lăsând gluma de-o parte, nici un edil, din cei şefi în localităţile cu probele de acest gen, nu păstrează tradiţia locului şi la el acasă. Acolo unde a avut bani să-şi facă o baie modernă, cu toate cele trebuincioase.
Vineri seară, în incinta complexului turistic de la Rusciori, a avut loc „Sărbătoarea Pâinii”, ediţia a XX-a, organizată de administraţia locală a oraşului Scorniceşti. Primarul Cătălin Davidescu, a apelat nesemnificativ la bugetul local, consistent la sponsori, pentru a crea o atmosferă ospitalieră pentru cei prezenţi. Au venit să cânte interpreţii Niculina Stoican, Marcela Fota şi Petrică Mâţu Stoian, iar spectatorii, destul de mulţi la număr, faţă de alte locaţii şi alte sărbători, nu au fost asaltaţi cu mesaje populiste, cu îndemnuri electorale de către primarul în discuţie. Important este că oamenii s-au simţit bine, iar ediţia XX a „Sărbătorii Pâinii” – Scorniceşti 2014, poate fi considerată o reuşită a primarului Cătălin Davidescu.
În ultima zi de vineri a lunii august, în sala de şedinţe de la Consiliul Judeţena Olt, a avut loc conferinţa municipală a PSD Slatina. Scopul, desemnarea delegaţilor pentru conferinţa judeţeană a PSD Olt, care se va ţine pe 12 septembrie, la Casa de Cultură a Tineretului. Acolo unde este aşteptat chiar şi Victor Ponta. Reuniunea a beneficiat de suportul uman al domnilor Marius Oprescu, Paul Stănescu, Emil Moţ, Virgil Delureanu, Minel Prina, cât şi al doamnei Felicia Man, şefa femeilor pesediste. S-a vorbit foarte mult despre Traian Băsescu, aproape mai mult decât despre Victor Ponta. Atmosfera a fost excesiv de protocolară, iar excesul de optimism arătat poate fi interpretat şi ca un factor mobilizator, dar şi ca un resort intern ce poate ascunde o altă stare de spirit. De neînţeles, acuzele la adresa regimului Băsescu, în condiţiile în care cei de la prezidiu, acuzând dictatura, uită de fapt că ei s-au împlinit în plan public tocmai pe timpul… dictaturii lui Traian Băsescu.
A fost prăpăd la sfârşit de iulie în Coloneşti. A venit apa mare, iar din cauza unor autorităţi incompetente, care nu au putut crea, în timp util, baraje în amonte, mulţi oameni caută şi acum prin nămol agoniseala de o viaţă. Una dintre instituţiile publice din Coloneşti afectate de inundaţii este Şcoala Gimnazială „Alexandru Şerbănescu”. Aici, e drept, apa a fost destul de mare, dar pagubele evaluate la cinci sute de mii lei noi (cinci miliarde lei vechi), sunt exagerate. Comisia de… recepţie a pagubelor a ţinut prea mult seama de faptul că între actuala echipă a administraţiei locale şi conducerea judeţului s-a reînfiripat o prietenie ca pe vremuri. Altfel, cu tot respectul purtat victimelor tragediei din localitate, socoteala nu iese deloc. Sau, poate, cine ştie: pe devizul anticipat s-or fi pus şi comisioanele de la lucrarea ce va urma să fie făcută aici. Ca pe vremuri…
La ultima şedinţă ordinară a Consiliului Judeţean Olt, aferentă lunii august 2014, consilierul judeţean Marin Ionică, fost preşedinte al instituţiei vreme de 12 ani, baron local pe timpuri, a demisionat. Gestul său, oarecum surprinzător, în condiţiile în care indemnizaţia cuvenită unui ales judeţean, fie că face, fie că nu face ceva, e în jur a opt sute de lei noi. O sumă imensă în condiţiile în care, pentru aceeaşi bani, pe platforma industrială din Slatina, unii oameni muncesc chiar şi doisprezece ore pe zi. Cel mai probabil, Marin Ionică se va regăsi, în plan politic, într-o altă echipă. Sau, cine ştie, va renunţa cu totul la această îndeletnicire de pe urma căreia a avut parte de multe clipe frumoase. Acum vreun deceniu şi ceva…
