„Republica Moldova sărbătoreşte astăzi, 27 august, Ziua Independenţei. România a fost statul care a recunoscut primul, la 3 septembrie 1991, această independență.
Parcursul celor 23 de ani nu a fost deloc simplu pentru R. Moldova. Aceasta s-a confruntat nu doar cu guvernări comuniste succesive, ci și cu un război separatist, din care a rezultat pierderea controlului asupra a 10% din teritoriul său.
Însă, în ciuda dificultăților de ieri, putem consemna acum, după Revoluția tinerilor din aprilie 2009 de la Chișinău și revenirea la putere a forțelor democratice și proeuropene, că R. Moldova a reușit să fructifice maximal statutul de membru al Parteneriatului Estic, obținând anularea vizelor pentru cetățenii R. Moldova și semnarea, alături de Ucraina și Georgia, a Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, inclusiv componenta de liberalizare a schimburilor (Deep and Comprehensive Free Trade Agreement – DCFTA).
În toți acești 23 de ani, România a fost, în mod firesc, în permanenţă alături de Republica Moldova şi cetăţenii săi pe acest drum neîntrerupt spre libertate, demnitate, prosperitate şi democrație. Republica Moldova a fost și rămâne tema majoră a României euroatlantice. Comunalitățile de limbă, istorie, civilizație și cultură fac din relația României cu vecinul său de peste Prut un episod unic la nivel european. Indiferent de culoarea politică a guvernării de la București, România are o datorie față de cetățenii Republicii Moldova, derivată tocmai din această relație specială. Acordarea cetățeniei române pentru aceștia, este consecința firească a unei asemenea asumări.
Consider că, în actualul context regional geopolitic marcat de instabilitate, este de datoria noastră să contribuim la garantarea perspectivei europene a Republicii Moldova. Drumul european al R. Moldova este încă lung, fără garanții formale de aderare la UE, de aceea, eforturile Bucureștiului nu trebuie să fie precupețite. Este datoria oricărui președinte al Românie de a așeza în prim plan această problematică și a o transforma în obiect de consens politic și societal.
Sprijinul acordat Republicii Moldova nu se rezumă doar la cel instituţional. Este vorba despre o adâncire a cooperării pe toate planurile, a relațiilor economice, a dialogului cultural, eclezial şi politic nu doar la nivel de stat, dar și între comunităţile locale. De asemenea, trebuie să sprijinim proiectele care contribuie la creşterea independenţei energetice a Republicii Moldova, pentru ca acest stat să devină independent până la capăt.
Am certitudinea că cetăţenii Republicii Moldova vor confirma parcursul european şi, prin votul lor din această toamnă, vom consemna menținerea la putere a unei alianțe pentru integrare europeană care va face ca reformele democratice începute să fie ireversibile și să consfințească apartenenţa europeană a Republicii Moldova.
Îi asigur pe cetăţenii Republicii Moldova că au în Partidul Naţional Liberal un susţinător în tot acest proces laborios al integrării europene și în menținerea relației dintre cele două maluri ale Prutului la intensitate și înălțimea la care cetățenii celor două state, prin liberă voință, vor dori să o ducă.
Cred în proiectul european al Republicii Moldova şi în faptul că putem avea un viitor comun în Uniunea Europeană!
Klaus Iohannis,
Președinte PNL”
