Cungrea a intrat în normalitate, în urma alegerilor din iunie 2016. Coșmarul devalizării a luat sfârșit! oamenii locului au votat, majoritar, primar care este astăzi: Liviu Voiculescu. Un bun român, un patriot care-și iubește locurile natale. Necondiționat. Și face pentru ele ceea ce poate un militar pe timp de pace: ordine și lucruri bine făcute…
A trece în revistă acum ce a făcut Liviu Voiculescu la Cungrea, din iunie 2016 până în prezent, e o provocare căreia i se opune spațiul tipografic. Însă, aici, schimbările în bine sunt o certitudine. Acele aspecte concrete care îi fac pe oamenii locului să priceapă că pot trăi bine și la ei acasă. Că binele e un drept universal, nu un privilegiu al altora.
Pe 31 mai, Liviu Voiculescu și invitații săi, oameni de cultură, de carte, din județul Olt, au inaugurat noua locație a Bibliotecii Comunale Cungrea. Locația este acolo unde trebuie: în incinta școlii generale din localitate, într-o clădire separată, restaurată in integrum, adaptată scopului pentru care va sluji de acum încolo. Investiția e făcută cu suflet și cu prețul corect de administrația locală condusă de primarul Voiculescu. O sală de lectură adecvată, un spațiu de provocare pentru cei care văd mai departe rolul cărții în creșterea frumoasă a tinerei generații.
Evenimentul e de consemnat, în măsura în care puțini primari mai găsesc timp și spațiu pentru a evidenția astfel de tranșee de rezistență culturală, cum sunt bibliotecile. Nevoia de carte, deși intrată într-un impas la confluența cu lumea electronică, va răzbi până la urmă. La Cungrea, prin inaugurarea acestui lăcaș, se desfășoară o mișcare de rezistență prin cultură.
Au răspuns „prezent” invitației făcută de Liviu Voiculescu: Ion Costel Moisescu – președintele liberal al PNL Olt (nu e pleonasm pentru cei avizați), Florin Cîrstea – directorul Bibliotecii Județene „Ion Minulescu” din Slatina, poetul Dumitru Sîrghie, epigramistul Nic Zărnescu și mulți oameni de-ai locului.
Despre jurnalul ultimei zile din luna mai a anului 2017, un amplu reportaj în ediția printată a Ziarului de Olt. Emoția primarului în fața publicului spectator se vede în cuvintele acestuia, rostite celor prezenți la Cungrea…
„Ne-am adunat astăzi, 31 mai 2017, la inaugurarea noii Biblioteci Comunale și Școlare Cungrea – o investiție importantă pentru cetățenii localității noastre, pe care, personal, mi-am dorit să o finalizăm cât mai repede. Având în vedere că fosta bibliotecă nu asigura accesul adecvat copiilor la lectură, am considerat a fi necesară construcția acestei clădiri în curtea școlii gimnaziale de la Cungrea. Mulțumim tuturor celor care ne-au fost aproape, și, nu în ultimul rând, celor ce sunt prezenți la acest frumos eveniment”.
„(…) Biblioteca are un rol foarte important într-o școală, ea reprezintă accesul elevilor la informații, la știință și cultură. Iar toate acestea reprezintă drepturi fundamentale ale omului, care împreună cu dreptul la educație sunt recunoscute peste tot în lume ca elemente cheie ale unei dezvoltări durabile a umanității, cât și progresului economic și social. În plus, aș adăuga faptul că Biblioteca Comunală este considerată o casă a culturii și, totodată, un loc de comunicare între cetățenii comunei. Biblioteca sătească oferă un loc liniștit pentru iubitorii de carte, să-și satisfacă nevoia de lectură și să se delecteze, oferind garanția unei corecte informări a localnicilor. Elevii au nevoie de o bibliotecă în școală, pentru studiu, lectură, informare, iar aceasta le oferă un sprijin pentru testările de clasă și examenele ce-i așteaptă. Așadar, activitatea unei biblioteci este uriașă, memoria umană se dezvoltă ca orice alt organ al corpului prin exerciții, iar cititul are un rol covârșitor”.
Tot cu această ocazie, în avans pentru 1 iunie, în curtea școlii generale din Cungrea a fost sărbătoare pentru copiii satului (ce poate fi mai de preț pentru satul românesc de astăzi, decât tânăra generație) care au primit cu prațele deschise o trupă slătineană specializată în recreere și timp liber. Cungrea de astăzi, prin cele două acțiuni, rezistă! Iar asta e cel mai important pentru satul românesc. Altfel, România tinde să devină un muzeu în câmp deschis, iar așa ceva se numește dezrădăcinare…