EUROPA RĂSUFLĂ UȘURATĂ

„FINALUL” celor două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale din FRANȚA nu are cum să-i satisfacă pe toți francezii, dar regulile democrației trebuie respectate. Ca atare, „fără drapta”, „fără stânga”, EMMANUEL MACRON este PREȘEDINTELE FRANȚEI și al tuturor francezilor…

Nu se pot face acum previziuni în legătură cu administrația sa, căci răspunsul la întrebarea „Ce va face administrația MACRON?”, aflată pe buzele francezilor, dar și ale europenilor este, în acest moment, destul de incert. Spun asta pentru că fără PARTID, noul PREȘEDINTE așteaptă și el, cu înfrigurare, alegerile PARLAMENTARE din IUNIE, care, „cine știe” ce majoritate parlamentară vor valida.
Oricum, noua administrație franceză, în contextul unor noi politici PROEUROPENE, are multe lucruri de făcut și mai ales multe de corectat, de o asemenea manieră încât motivele pentru care MARINE LE PEN a pierdut să înceteze a mai fi socotite de actualitate pentru societatea franceză.

De altfel, discursul electoral al ACESTEIA, bazat pe nota unui NAȚIONALISM în variantă trivială, cum că FRANȚA e dirijată de la BRUXELLES și de „aiurea”, că țara este „cumpărată” din afară, prezentând-o ca o victimă a EUROPENISMULUI, a însemnat, dintr-un început, EȘECUL ei lamentabil – doar 34% față de 66% pentru ales.
MARINE LE PEN n-a înțeles că acest tip de discurs și POLITICĂ bazate pe FREXIT, aduce FRANȚEI și francezilor un mare prejudiciu de imagine și rupându-i de EUROPA le crează cel mai mare „disconfort” față de istoria FRANȚEI cu „largi implicații” europene.

În esență, discursul ei naționalist, cu atacuri dure la adresa IMIGRAȚIEI, presărat cu multe exagerări și iresponsabile ultranaționaliste și populiste este cauza principală a eșecului său, previzibil. Adăugând accentele antiglobalizare promovate grosolan, precum și EUROSCEPTICISMUL afișat în mod exagerat, MARINE LE PEN n-a făcut decât să pună pe seama EXTREMEI DREPTE faptul că VIITORUL FRANȚEI este incert și fără perspectivă clară pentru o țară – mare putere europeană, și mai ales că francezii vor pierde din demnitate, greșeală fatală pentru un politician francez ca ea.

Pentru „CEALALTĂ PARTE” – CÂȘTIGĂTORUL MACRON va trebui să facă față unor PROVOCĂRI, mai ales că previziunile pentru viitor nu sunt liniștitoare, atât în privința relațiilor „din EUROPA”, cât și din „LUME”. Mai întâi de toate, el trebuie să demonstreze că nu este creația unui anumit „SISTEM” și că nu face politica CELOR care pretind că l-au „creat”.
După aceea, EL trebuie să evalueze, cât mai exact, posibilitățile reale pe care FRANȚA le poate utiliza pentru reformarea Uniunii Europene, în contextul ei „general”, și nu doar în cel economic, în care MACRON este specialist. Spun asta, pentru că în calitate de ministru al economiei, în cei doi ani de mandat, a fost un EXECUTAT perfect al BRUXELLES-ULUI, ori noua „SITUAȚIE” pe care o dorește FRANȚA presupune un „viraj” de 180˚.

În altă ordine de idei, MACRON trebuie să prevină eventuale TURBULENȚE, anunțate deja de MARINE LE PEN, care pot fi generate de rezultatele alegerilor parlamentare, un fel de TUR III din IUNIE, ce ar putea determina un anumit gen de politici LIBERALE, căci cele de până acum au fost deseori contestate de mulți francezi.
Ca atare, NOUL PREȘEDINTE, are ca MISIUNE PRINCIPALĂ să redea „EXISTENȚA” FRANȚEI, s-o scoată dintr-o anumită stare de „vasalitate” din ultimii ani, căci alegătorii lui, net majoritari – câștigători, vor milita pentru „INTERESELE” francezilor pe termen lung și foarte lung. Ori pentru toate astea este nevoie și de a „transforma” UNIUNEA EUROPEANĂ, mai ales că MACRON a câștigat „LA SCOR” în principal pedalând pe reformarea profundă a UNIUNII EUROPENE care are în prezent multe disfuncționalități.

În discursurile sale, MACRON s-a declarat un PROEUROPEAN convins și ferm, dar că va fi un „actor” decisiv în reformarea Uniunii Europene cu o FRANȚĂ consecventă principiilor europene, dar și cu „beneficii” pentru francezi.
Reformarea Uniunii Europene – gen „VOI APĂRA FRANȚA”, „VOI APĂRA EUROPA” – ca o nouă pagină în ISTORIA FRANȚEI – spre un VIITOR CONSTRUCTIV, mai bun, nu poate fi însă realizată dacă nu pornește de la realități, actualități dure cu care se confruntă ACEASTA.
Care ar fi acestea, de fapt probleme nevralgice și pentru MACRON:

– Incertitudinile din alegerile parlamentare din FRANȚA (dar și cele din GERMANIA) în contextul unei viitoare coabitări între forțele politice de stânga și de dreapta pentru SOLUȚII VIABILE și în interesul celor două țări – motorul UNIUNII EUROPENE, dar și pentru o EUROPĂ funcțională.
– „PROBLEMATICA” cu care se confruntă UNIUNEA EUROPEANĂ după BREXIT pentru că planează multe incertitudini asupra direcției pe care o pot „angaja” evenimentele mai ales că, pe de o parte, cooperarea S.U.A – MAREA BRITANIE se va intări în timp ce, pe de alta „exiturile” britanice se „impun” la ordinea zilei.
– Situația generală din «EUROPA care se află în plină criză „existențială”» – după cum spunea JUNKER – președintele Comisiei Europene, iar propunerile acestuia de realizare presupun o angajare fermă și o responsabilitate de „mare putere” europeană a Franței în soluționarea cât mai rapidă a unor probleme cu care se confruntă Uniunea Europeană: securitate și apărare, politică externă, terorismul, problema refugiaților, evaziunea fiscală și corupția, statul de drept, valorile europene etc.
– Situațiile din N.A.T.O și de la granița de Est a U.E., având în vedere că evenimentele și „războiul de poziții” nu exclud faptul de a ne aștepta și la „CEVA RĂU”.
– Evenimentele din TURCIA au complicat această zonă geostrategică foarte importantă, căci repercursiunile politice și economice pot deveni grave și pentru EUROPA.
– „Atitudinile” uneori „curioase” ale administrației americane.

În acest fel, FRANȚA, prin MACRON, ar contribui, așa cum a promis în alegeri, să asigure prosperitatea și pacea, nu doar pentru francezi, ci și pentru EUROPA. În același timp, numai așa MACRON și-ar onora mandatul prin a face din FRANȚA – ȚARA LOCOMOTIVĂ a U.E.
Dar, mai este un HOP – alegerile parlamentare din IUNIE. Dacă MACRON va reuși să-și asigure o majoritate parlamentară pentru un guvern care să-l „urmeze” și să-l sprijine… rămâne de văzut!

Prof.
ION PĂTRAȘCU
Slatina – Olt