Vineri, 14 februarie, la Tribunalul Olt a avut loc încă un termen de judecată în dosarul în care Robert Rotea, primar ales al comunei Vitomirești, oamenii de afaceri Mircea Ungureanu, Gheorghe Trăneci, Vali Goronescu și alții sunt trimiși în judecată pentru presupuse fapte de corupție legate de modul cum, pe raza comunei Vitomirești s-a desfășurat o lucrare de interes public privind modernizarea de drumuri din localitate. La ultimul termen, procesul s-a întins pe mai multe ore decât de obicei. Un judecător extrem de atent la audieri, o armată de aparători ai părților implicate pregătiți să susțină în apărarea clienților lor argumente favorabile.
Doi martori confirmă: Implicarea DNA-ului în acte de procedură ale altor instituții!
Un fost funcționar în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții Olt, audiată la ultimul termen, răspunzând întrebărilor primite, atât de la judecător, cât și de la avocații părților, a lăsat să se înțeleagă că pe timpul derulării controalelor instituției unde activa a fost permis acces la sistemul informatic și altor entități fără atribuții și competențe. Ori, simpla prezumare a faptului că DNA ar fi avut acces la un sistem informatic al unei alte instituții a statului fără a face pașii procedurali specifici arată că ancheta a fost dirijată pentru a găși ce trebuie în defavoarea părților din cauză. Următorul martor, venit din poziția avută în 2022, de inspector al corpului de control al Inspectoratului de Stat în Construcții la ISC Olt, doar că nu a precizat că acțiunea sa, pe linie profesională, a fost desfășurată în paralel cu recomandări venite de la alte instituții ale statului. Mai mult, conform celor consemnate la ședința publică din 14 februarie, acesta spune de o legătură cu procurorul de caz, iar în această situație separația puterilor în stat este pusă într-un malaxor unde scopul final este latura represivă a unor instituții ale statului. Și, mergem mai departe. Avem un aspect legat de un document important al acuzării pe care martorul audiat, un proces verbal de recepție parțială a lucrărilor care nu există în relația contractuală în forma cerută de legislație, iar în absența sa lucrările sunt perioada de execuție chiar și astăzi. Aceste detalii, reținute în declarațiile martorilor, vin într-un context favorabil acuzațiilor, practic ancheta, rechizitoriul și chiar trimiterea în judecată intra într-o zonă de suspentie. Asta chiar dacă procesul a primit un termen în prima jumătate a lunii martie. Să mai spunem că din cuprinsul dosarului contrastează puternic două expertize tehnice făcute de aceeași persoană. În prima, lucrările sunt validate de persoana împuternicită, iar în a doua, același expert consemnează altceva.
O construcție bazată pe prea multe supoziții
Asediul instituțional are prea multe elemente care nu duc în zona respectării drepturilor omului. Chiar și acuzația de dare de mită, îndreptată împotriva omului de afaceri Mircea Ungureanu, legată de plata unor facturi la un subcontractant pentru lucrări efectuate are în dreptul ei o construcție bazată pe multe probabilități, în loc de probe care să fie aduse pe masa judecătorului de caz. Și, aici, nimic nu este întâmplător. În decursul timpului, de la izbucnirea scandalului, firmele lui Mircea Ungureanu au primit controale și din zona ANAF-ului pentru a reuși să găsească și a fi folosit în dosar aspectul legat de evaziune fiscală. Însă, lucrurile nu au corespuns așteptării celor care, vrând să construiască un dosar beton, împletesc o funie din nisip.
La final, ar mai fi de consemnat că la audierile de vineri, în timpul declarațiilor celor doi experți, procurorul de ședință a luat act de situația expusă de cei doi experți, fără a se opune întrebărilor venite din partea apărătorilor, cât și a celor declarate de aceștia sub prestația jurământului.
