În virtutea principiului moral al separației puterilor care include în statul de drept cele trei componente fundamentale: legislativă, executivă și judecătorească la care se adaugă, unanim acceptată, presa, urmărim îndeaproape evoluția judecății dosarului penal de la Tribunalul Olt, acolo unde judecătorul Maria-Mihaela Botea administrează cauza penală unde primarul de la Vitomirești, Robert Rotea și alți oameni de afaceri sunt judecați pentru prezumate fapte de corupție.
Suntem atenți în evoluția aceste cauze pentru că aici plutesc elemente de necunoaștere, sau rea-credință în modul cum părțile parcă sunt judecate înainte de a se folosi toate instrumentele de lucru specifice unei judecăți drepte.
Influențarea martorilor în favoarea acuzării?
Ultimul termen de judecată, cel de vineri, 31 ianuarie 2025, a adus la audiere doi martori pentru a da declarație în faza judecății de fond. Practic, din cele văzute în executarea acestei proceduri, judecătorul i-a recitit acestuia ce declarase în faza cercetării penale, la procurorul DNA, provocându-l la o recunoaștere (!!!) a celor precizate atunci. Așa ceva, procedura penală nu acceptă! Pentru că normele în materie nu dau exercițiu în bună practică spre o astfel de sugestie. Practic, martorului i se sugerează anticipat o evoluție a celor ce urmează să fie spuse. În cazul nostru inducând stări și lucruri contrare acuzațiilor. Pe seama acestei bizarerii, după ședința de judecată, excelența sa, avocatul Răzvan Crăciunaș, are un punct de vedere. Care spune multe: „Potrivit Codului de Procedură Penală, există câteva situații de excepție în care declarația martorului audiat în fază de urmărire penală poate fi citită aceluiași martor în faza audierii acestuia în fața instanței, în procedura de judecată. O astfel de ipoteză este când martorul nu-și amintește, când se constată contradicții între declarațiile date în fața organului de cercetare penală și în fața instanței sau când martorul nu mai poate fi audiat. Astăzi nu a fost niciuna dintre aceste trei ipoteze; practic, instanța a fost în afara procedurii penale, după audierea martorului, citindu-i declarația dată în cursul urmăririi penale și întrebându-l dacă și-o menține. Or, suntem în afara procedurii, pentru că nu a apărut și nici un element de noutate, martorul era prezent în sala de judecată și și-a amintit tot ce trebuia să își amintească, spunând din capul locului că își menține declarația. Deci nu mai era necesară citirea declarației”.
În opinia acestuia, această administrare a cauzei este rar întâlnită. ”Nu am întâlnit ca un martor să se prezinte în fața instanței, să dea o declarație, să-și amintească toate aspectele și mai apoi instanța să dubleze practic audierea din fața instanței cu audierea făcută în fața organului de cercetare penală.”
Un judecător de civil judecă un dosar penal complex
Prezența ca judecător al cauzei a magistratului Mihaela Botea, vine într-un context ciudat, transferată la Tribunalul Olt de la Judecătoria Craiova unde a administrat cauze civile, aceasta, fără a vorbi despre lipsă de experiență în magistratură este în situația de a decide într-un dosar, dacă nu fabricat la comandă, creat pentru a da satisfacție unor concurenți din economia de piață. De ce s-a retras primul magistrat de la camera preliminară, de ce sunt respinse toate excepțiile ridicate de inculpați, sunt întrebări, aparent cu caracter retoric, dar odată ridicate în spațiul public, pun la îndoială modul cum decurge judecata unei cauze unde drepturile fundamentale devin accesorii în locul cuvenit, dat de egalitatea între cetățeni până la apariția unei sentințe definitive.
Neclarități privind sesizarea din oficiu
Cauza penală în care este cercetat primarul de la Vitomirești și oameni de afaceri care au participat la realizarea unei lucrări de interes public pe raza comunei a pornit de la o sesizare din oficiu a doi polițiști de la IPJ, și aici, aspectele ciudate conduc spre pista unui dosar la comandă.
În aceeași zi în care s-au formulat etapele procedurale din procesul verbal de sesizare, are loc și declinarea competenței către DNA. Iarăși, o practică care în activitatea Biroului de Investigare a Criminalității la regimul corupției din cadrul IPJ Olt, nu se întâlnește. De ce doar în acest caz, o întrebare legitimă căreia cei care spun că totul este făcut la o comandă din sistem, au tot dreptul să ridice și să susțină această ipoteză. Dacă mai punem în calcul și prejudiciul consemnat de DNA, care cuprinde valoarea integrală a lucrării, deși nu avem o lucrare finalizată, fără o recepție, fie ea parțială sau finală, atunci orice om, parte într-un oarecare contract poate fi reclamat, cercetat, reținut, arestat, îngrădit de drepturi, pornind de la practica întâlnită în dosarul Robert Rotea și alții.
Iar asta se poate întâmpla oricui, chiar și celor care spun astăzi, „mie nu mi se poate întâmpla așa ceva”. Procesul continuă pe repede înainte, următorul termen este pe 14 februarie, iar excepțiile și toate argumentele, fie pe procedură, fie pe fondul cauzei, nu pot să treacă așa cum s-a întâmplat până acum de inamovibilitatea judecătorului. Călcând, astfel, în picioare, dreptul la o justiție corectă în beneficiul legii, dar și a celor vizați de judecată. Iar asta se întâmplă în România, un stat unde drepturile garantate prin Constituție, devin uneori facultative. Urmărim și ținem îndeaproape.
Vă mai spunem doar că în acest timp, pe o măsură a controlului judiciar luată de la faza de cercetare penală împotriva primarului comunei Vitomirești, acesta nu își poate exercita nici astăzi, mandatul primit la alegerile din iunie 2024. Un control judiciar extins de la sine, fără prea multe explicații, în numele unei justiții care înfrânge voința democratic a majorității de la comunitatea de la Vitomirești.
