Acasă Actualitate Comorile poetice ale lui Marin Rada

Comorile poetice ale lui Marin Rada

87

Marin Rada aduce în atenţia iubitorilor de poezie volumul propriu „Comorile umbrei” publicat la editura E-Creator în anul 2021. Prin acest volum, poetul revine în peisajul editorial românesc dupã trei deceni de la debut.
În „Comorile umbrei”, poetul slãtinean Marin Rada porneşte într-o frumoasã cãlãtorie explorându-şi sinele prin intermediul unor pseudo-scrisori (scrisori neterminate) şi a elementelor care ţin de genezã (familie, locurile natale) , de la general la particular , ordinea capitolelor cãrţii nefiind importantã. El îşi gãseşte libertatea în versul liber dar nu neglijeazã nici versul clasic, totul fiind rodul unor trãiri autentice. De aceea s-ar putea vorbi despre aceastã carte ca fiind oarecum autobiograficã.
Prima parte a cãrţii, „Scrisori neterminate”, se deschide cu „Numele poetului”, poezii care trateazã Ars Poetica revenind constant la aceastã temã şi în alte texte. Scrisorile-poem au diverse subiecte , de la femeie la destin , de la iubire la existenţialism , dovedind o sensibilitate şi o profunzime , o maturitate poeticã mai rar întâlnite . Aceste scrisori acoperã temporal cele patru anotimpuri toamna fiind pregnantã în trãirile sale . Limbajul liric este unul simplu, adeseori la persoana I („Sunt ⁄ prima şi ultima literã ⁄ din cuvânt”). Iubirea şi cuvântul sunt elementele definitorii în versurile poetului Marin Rada care trãieşte cãutând iubirea permanent. Iubirea şi femeia sunt prezente în numeroase ipostaze , într-o magnificã alãturare ce oferã cititorilor o poezie la superlativ. Printre scrisorile-poem ale autorului cãrţii se remarcã cele intitulate „Întrebãri” , „Poemul orb”, „Poate…”, „Femeia aceasta” sau „Atlas” în care Marin Rada dovedeşte a fi un poet experimentat care pare cã şi-a gãsit menirea.
Romantismul liricii lui Marin Rada se regãseşte în percepţia iubirii vãzutã ca un joc („Viaţa noastrã ⁄ iubito, ⁄ este un joc infinit , ⁄ vino sã vezi ⁄ cum ninge ⁄ în livada ⁄ cu mere”) şi o vede ca pe o „primãvarã continuã „.
Cu altã ocazie, poetul Marin Rada completeazã fericit astfel: „Eu ⁄ nu pot sã scriu ⁄ poeme de dragoste, ⁄ ele sunt ⁄ visele îndrãgostiţilor ⁄ risipite ⁄ pe Calea Lactee…” ( Poem de dragoste )
Existenţialismul lui Marin Rada se poate descoperi în poemul „Întrebãri” : „Oamenii de pe strada mea ⁄ au intrat în pãmânt… ⁄ Poate plâng ⁄ la piciarele tale, ⁄ poate, totuşi ⁄ mai sunt… , în acelaşi poem poetul întrebându-se „Unde eşti, Doamne ?”
În volumul de versuri „Comorile umbrei”, dupâ scrisori urmeazâ geneza omului şi autorului Marin Rada. În capitolul dedicat Genezei se vorbeşte despre naşterea ca om a lui Marin Rada în poeme sensibile dedicate mamei sale : „Lacrima mamei / Zace în sertarul de jos ⁄ fotografia mamei ⁄ îngãlbenitã de timpul ⁄ care s-a dus…” ori este evocat chipul tatãlui în (poemul „Moştenire” : „Tatãl meu ⁄ are o palmã puternicã cu care alungã întunericul ⁄ când vrea ⁄ sã intre în casã”).
Volumul „Comorile umbrei” scris de Marin Rada prezintã o particularitate, aceea cã o serie de poezii cu acelaşi titlu se completeazã în cadrul aceluiaşi capitol.
Frumuseţea şi puritatea poeziei lui Marin Rada sunt inedit completate de picturile artistei Carmen Mihaela Coca.
Concluzionând, am putea spune cã Marin Rada, în volumul sãu „Comorile umbrei”, oferã cititorilor sãi, o emoţionantã poezie a profunzimilor şi a sinceritãţii demnã de apreciat.

Vasile Ruşeţi, 21.11.2022

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.