Acasă Editorial Osica de Sus. Un proiect eşuat!

Osica de Sus. Un proiect eşuat!

683

Alegerile de la Osica de Sus, cele pentru funcţia de primar din anul 2020, au reprezentat un experiment sociologic. Poate nu a fost gândit întocmai, dar retrospectiv, privit acest eveniment duce în această zonă. Un partid politic mare, organizat până la cele mai mici detalii, a reuşit să impună, pentru funcţia de primar, un candidat, care dacă ar fi reprezentat orice altă structură politică, nu s-ar fi clasat mai mult de doi, trei la sută în intenţia de vot. Chit că omul are o notorietate în comună, dar distanţa de la aşa ceva până la intenţia de vot e imensă.
Aşa a fost o parte din povestea prin care Cezar Filip, cel mai bun specialist pe registru agricol de la Osica de Sus a ajuns primar. Din lipsă de dovezi, nu insist asupra notei de la aritmetică pe care au avut-o membrii din comisie atunci când au numărat voturile din urnă. E o altă poveste.
Osica de Sus, acum în plină perioadă de dezvoltare a ruralului din România, e cu un pas în urmă a ceea ce ar trebui să se întâmple cu adevărat. Nu trebuie puse deoparte investiţiile guvernamentale curente, derulate în comună. Dar ele s-ar fi petrecut oricum, cu orice primar, de la orice partid. E un val al proiectelor şi iată că şi primarii care nu vor se văd nevoiţi să facă ceva.
Osica de Sus ar fi trebuit să fie, în contextul local, geografic, zonal, un fel de Ciugud al Oltului. Pentru asta, actualul primar ar fi putut contribui semnificativ, dacă s-ar fi ocupat mai departe de Registrul Agricol şi nu de destinele unei comune unde pretenţiile sunt cu totul altele. Niciun investitor atras, nu dăm crezare că unii au fost chiar alungaţi, niciun proiect cu amprentă exclusiv locală, care să facă din comună un hub de dezvoltare locală.
Osica de Sus nu poate fi dezvoltată pe structura actuală. Aici e nevoie de mai mult, iar cu un respect moderat, presupusele intenţii ale lui Cezar Filip, omul nu poate, pentru că filozofia sa despre administraţie nu coincid cu vremea timpului de astăzi.
Poate dacă în 2020, partidul cu experimentul sociologic ar fi mers cu Gheorghe Manicea, cu Alin Calotă, câştigând altfel, aici ar fi început un adevărat proiect local de ţară. Poate dacă tot în 2020, Radu Şurlan, liberalul venit aprope de nicăieri ar fi fost mai atent în câteva moment şi locuri cheie, tot despre un început al unui proiect local de ţară am fi putut vorbi.
Osica de Sus e un loc unde merită să trăieşti, dar nu ţi se dă în schimb decât un târg murdar de săptămână, devenit chiar şi aşa un loc de pelerinaj pentru câteva mii de oameni săptămânal.
În rest, tinerii din localitate sunt priviţi ca exponenţi ai agenturilor, iar pe cale de consecinţă, nu poate fi loc de ei şi ideile lor în iniţiative pe plan local. Aproape că vinovat de blocajul la sursă nu e persoana fizică ocupantă acum a funcţiei de primar, ci doar capacitatea sa limitată de a vedea o perspectivă şi dincolo de linia orizontului. Iar astăzi, privită din afară, dar cu deschiderea oferită de sursa locală, primăria lui Cezar Filip e doar o frână în dezvoltarea unei comune despre care dacă nu ştiaţi, cu nişte ani în urmă a fost la un pas să obţină gradul de oraş. Până atunci, poate că în 2024 va exista o confruntare de idei şi ideologii, menită să producă altceva, să genereze chestia aia numită stare de spirit. Până atunci, la putere rămâne grătarul de fier pe care ocazional şi atunci când e nevoie, în curtea din dosul primăriei mici, ard ca o stare de necesitate mititeii prârjoliţi în derâsul exponentului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.