Au trecut, iată, fix doi ani de la alegerile locale din 27 septembrie 2020. Suntem la jumătatea mandatelor primarilor aleşi în România. Un mod inedit, altfel normal, de a face un bilanţ al activităţii întâlnim aici, la Olt, la Balş. Primarul ales atunci, Cătălin Rotea, un tânăr cu deja 12 ani de activitate în politică, a reprezentat atunci, la alegeri, omul de pe vârful de val al aşteptării.
Bălşenii, oameni plecaţi de acasă, cum s-ar zice, ajunseseră la un grad de saturaţie faţă de, să zicem politicos, modul superficial de a înţelege să servească comunitatea al precedesorului său.
Dincolo de garduri vopsite, de lucrări săvârşite de mântuială, în dispreţul costului real, Balşul nu oferea, în septembrie 2020, nicio alternativă.
Nu e un sfânt coborât din icoanele bisericeşti, nu merge pe principiul deţinerii adevărului absolut, dar, pentru Balş, Cătălin Rotea gândeşte şi vrea în sensul care trebuie.
La jumătate de mandat, într-o prezentare-bilanţ, susţinută de date tehnice, uşor de regăsit în zona de social media, Rotea a definit pentru oraşul aflat strategic la jumătatea drumului dintre Slatina şi Craiova, un plan cu 80 de proiecte, unele începute şi finalizate, altele doar începute, iar o altă parte bine identificate cu un calendar asumat.
Mare parte din ele sunt în infrastructura esenţială, fără de care nu se poate concepe civilizaţia vremurilor de azi: alimentări cu apă, canalizare, drumuri, infrastrucutură educaţională completă, practic cărămizile unui piedestal pe care se pot construi şi amănuntele de suprafaţă, cele care iau ochii.
În viziunea lui Cătălin Rotea, Balşul a primit un punct de plecare în 2020, un punct de start spre normalitatea de care nu a avut parte nu în ultimii 16 ani, ci în ultimii 30 de ani.
Conceptul său este unul de manual, fără de care nu se poate construi. Şite că, atunci când aceste lucruri esenţiale vor deveni pachete de servicii integrate, poţi merge mai departe cu elemente de suprastructură, de spectacol în identitatea vizuală. Până atunci, şi cu ceva disconfort, şanţuri pe durata şantierului, gropi iminente în carosabil, Balşul are un punct de plecare.
Dacă astăzi oraşul are un orizont de aşteptare spre urbanism, în înţelesul corect al cuvântului, lăsând de o parte mahalaua de secol XIX, atunci rezolvarea problemelor din aval e doar o chestuine de interpretare şi de timp.
Repet, o enumerare succesivă de străzi, cartiere, cu specificaţiile tehnice, e uşor de găsit în mijloacele de comunicare ale timpului de astăzi. Până acolo, privirea de ansamblu duce spre un proiect unitar, bazat pe raţiune şi înţelegerea exactă a nevoilor oraşului de pe Olteţ.
Cu nişte ani în urmă, semnatarul acestor rânduri consemna, într-un editorial, o opinie despre cât de mult ar fi Cătălin Rotea într-un proiect politic de atunci. Astăzi, ca într-o contramăsură, Cătălin Rotea e atât cât e nevoie pentru ca Balşul să devină oraşul unde se trăieşte corect pentru începutul de deceniu trei al secolului de faţă şi al mileniului ce a venit fără să aducă sfârşitul lumii.
Iată întreg bilanţul prezentat într-o conferinţă de presă, care a avut lco astăzi, la sediul Primăriei Balş:
