S-a consumat anul electoral 2020. În zodia pandemiei au avut loc alegeri locale și parlamentare. Despre locale s-a cam scris ce era de scris, iar alegătorii, cât și observatorii timpului prezent, așteaptă îndeplinirea promisiunilor electorale. Am prieteni, pe aici, pe lângă Slatina, ce tocmai și-au demolat sobele în prag de iarnă, știind că mai sunt doar patru luni și le bagă primarul gaze. A promis, în campanie, că în șase luni o rezolvă…
Despre parlamentare acum! Cei ce or mai fi citit alte opinii ale semnatarului acestor rânduri știu că autorul nu e un ideolog de stânga, poate mai degrabă un idealist, așteptând dreapta perfectă. Ce s-a întâmplat la parlamentare, la Olt, este examenul de maturitate politică, absolvit cu succes de echipa celor de la PSD. Nici măcar nu e vorba de neșansa liberalilor sau de un alt cumul de conjuncturi, căutat în dreptul celorlalți competitori.
În primul rând, listele celor de la PSD Olt, atât la Senat, cât și la Camera Deputaților, au fost făcute fără niciun amestec din afară, fără niciun salvator adus de la București, cum în istoria recentă, pe vremurile lui Ion Toma, se întâmpla frecvent, fără a merge mai departe în perioada când la conducerea stângii oltene se aflau Ionică, Diaconescu… În plus, după alegerile locale, câștigate de PSD Olt, nimeni nu s-a decuplat de la activitatea curentă.
Primarii aleși au știut că după locale, acolo unde a contat enorm apartenența la PSD, e vremea ca și ei să întoarcă partidului. Pe cale de consecință, și-au văzut de treabă și și-au menținut activitatea în teritoriu în cotele necesare unei victorii fără precedent. Doi senatori din trei, cinci deputați din șase. Pentru a înțelege, în afara cifrelor seci, cum stă exact acestă performanță a stângii de la Olt.
Artizanul principal, cel care a ținut ca totul să fie aproape spre perfecțiune, a fost președintele organizației județene, Marius Oprescu. Cel care nu își asumă, în nume personal, această victorie, dar cel fără de care, o recunosc și adversarii săi, această reușită nu ar fi fost la cota descrisă două rânduri mai sus… Cheia prin care a reușit este excelenta comunicare cu fiecare actor implicat în munca de echipă de la Olt. Și, să reușești asta, în condițiile în care, să recunoaștem deschis, de la centru, Partidul Social Democrat nu transmite impulsul de tip locomotivă, în contextul în care ecourile experimentului Dragnea nu sunt stinse în spațiul public, e chiar de notat și ținut minte, în paginile unui manual de utilizare a oricărui proiect politic ce se vrea să depășească faza de speranță.
Poate fi și o consolare pentru adversari! Au avut neșansa, aici, la Olt, să intre în dialog politic cu cea mai bine structurată organizație județeană, aș spune nu numai din PSD, ci din toate partidele cu activitate pe prima scenă în România sfârșitului de an 2020. Iar dacă cineva își închipui că de aici încolo lucrurile, intrate în normalitate, vor însemna decuplarea de la echipă, cred că se înșeală. Pesediștii de la Olt sunt astăzi într-o relație bazată pe o excelentă comunicare internă, cât și cu o dimensiune corectă a locului cuvenit fiecăruia.
Repet, poate sub o altă formă: victoria PSD, la Olt, la alegerile parlamentare, în această manieră categorică, nu e rodul hazardului, ci un rezultat ce poate fi folosit ca un ghid de lucru pentru cei interesați, oriunde în această țară, să activeze în zona politică. Cei ce se bazează pe horoscop, pot păți precum Ana Maria Ciaușu de la PNL, ce probabil și la această oră simulează algoritmii politici ce ar putea să-i explice de ce nu a ajuns deputat, deși la liberali explicația eșecului este prea dureroasă pentru a fi scrisă, aici, acum…
