Îmi propusesem, în dimineața zilei de 23 iulie 2020 să scriu despre sentința de la Fond, dată de Tribunalul Dolj, în cazul lui Darius Vâlcov. Mi-e greu să iau loc pe banca judecătorilor din afara instanței, cei care, mediatic, îl judecă pe fostul primar al Slatinei. E prea multă lume acolo, iar de spus chiar nu mai e nimic…
Am analizat cu minuțiozitate războiul purtat pe social-media (așa se spune mai nou la Facebook – sic!) în fronturile caracalene. Este acolo o dezbatere de idei, între niște conturi false, apropiate puterii, și combatanții Octavian Stănescu (Toto), Cristian Conea, încăierați de bunul prieten Andi Sârbu. E atâta savoare, încât filmul merită urmărit la sursă! E cu de toate.
Nici măcar despre revenirea lui Gabriel Diaconu în viața politică, din postura de președinte de partid, candidat la Primăria Slatina, nu e aici timp și loc. Subiecte interesante, abandonate în favoarea unei întâmplări din viața de zi cu zi.
Nu sunt cel mai bun șofer. Spun asta, după vreo peste 500 de mii de kilometri parcurși, majoritar în România. Dar, am învățat, în afara școlii de șoferi, a celor două examene de tip sală (unul dat pentru obținerea permisului, altul pentru recuperarea lui ceva mai devreme, după o suspendare dictată la Lunca Corbului) să conduc până la limita evitării oricărui echipaj de poliție. Chiar și a oricărui… pericol.
În seara de 22 iulie, la dreapta, de pe A.I. Cuza spre Primăverii, am contemplat admirativ semaforul de lângă pizzeria Royal (nerecomandată de autoritățile sanitare) până ce culoarea roșie să se transforme în verde. Chiar dacă pe lunga trecere de pietoni de acolo nu se mai afla niciun pieton. Știu, din practică și din auzite că la 20 de metri, până în Poliția Municipiului, printre mașinile parcate preponderent neregulamentar, se află un echipaj de la Rutieră. Așa că, am anticipat corect și am înaintat abia după ce verdele meu devenise o certitudine.
De data asta, am oprit lângă doi puștani îmbrăcați în alb, care-și protejau barba, nicidecum gura și nasul, cu măști de protecție. Surprinși, copiii cu școală făcută la Câmpina, ajunși la Circulație printr-un concurs de… rude, telefoane sau funcții moștenite de la părinți pensionari sau activi în sistem, au refuzat inițial dialogul. Am insistat și am vrut să le spun că în România, planul la amenzi nu ar trebui să fie măsura exercițiului funcțiunii. Din contră, fără a nega acest folclor, ăia micii, ușor nepoliticoși, doar d aia sunt opt ore pe zi… organ, mi-au spus că acțiunea tematică i-a trimis în zonă. Le-am arătat degeaba un pieton care se strecura pe roșu, printre verdele mașinilor. Răspunsul? Pietonii nu fac obiectul acțiunii din seara respectivă. Le-am mai arătat vreo cinci, șase mașini parcate aiurea, aproape de intersecție, iar răspunsul a fost tot ceva legat de tematica acțiunii. I-am mai întrebat și despre folia neagră, aplicată într-o opacitate maximă, pe lunetă și geamurile laterale spate ale autospecialei Logan. Potențial de politicieni. Ambii mi-au răspuns în cor că așa a venit din fabrică. Dovadă că atunci când vor ieși la pensie la 35 de ani se vor înscrie în PNL și vor candida la funcția de primar, în comunele lor. Sau în Pro România, cine știe…
Ideea, rezumată de subsemnatul în seara cu pricina, după ce m-am pus regulamentar în mișcare, și chiar după o staționare pe durata conversației cam neregulamentară, este că ne vom face bine greu. Sau, niciodată! Atât timp cât politica planului la amenzi, dată pe o tematică anume funcționează în fața rolului fundamental al instituției publice de control. Cea care în principal trebuie să îndrume, să corecteze și apoi să sancționeze, după colț, după semafor, în intersecția A.I. Cuza cu Primăverii, devenită, iată, o intersecție generică pentru ceea ce uneori statul nu înțelege să existe, înainte să-și manifeste carnețelul cu procese verbale.
Aici este esența, iar dacă într-o zi șefii puștanilor de după colț vor înțelege altfel misiunea, abia de aici încolo va fi bine. Până atunci, exact ca de virusul ucigaș: protejați-vă singuri! Nu puneți bază pe instituția publică! Altfel, de aici încolo, nimic de zis…
N.A.
Cititorilor le mai dau un pont: să fie atenți și la intersecția Crișan cu Libertății, în zona ACR! Și acolo, după colț, după o trecere de pietoni lungă cât un bulevard, așteaptă un polițist stresat, gata să-și facă planul la amenzi. Zile bune și mare atenție în trafic! Apărați-vă singuri, statul pândește după colț!
Am lăsat în subsidiar și faptul că astăzi, Slatina, nu mai are o farmacie cu program non-stop! De ce? Este o întrebare căreia chiar nu știu cine ar trebui să-i răspundă…
