Interviu cu NICOLAE SOARE, primarul comunei Dăneasa, județul Olt
Sunt șase ani de când Nicolae Soare a fost ales pentru prima oară primar al comunei Dăneasa. O decizie luată de majoritate, care a taxat experimentele financiare făcute de predecesorul său. Oamenii înțelegeau că un om care este gospodar la el acasă poate să mute din priceperea sa și în folosul public…
Nicolae Soare a început activitatea în primărie prin acțiuni transparente, fără inițiative ce par decupate din filmele mute-comice al începutului de secol trecut. Să râzi sau să plângi de un cămin cultural cu două rânduri de tablă, fără pod, prin care păsările cerului străbat spre incinta principală… Să ai de plătit un împrumut halucinant pentru o mică porțiune de drum, ieșit din perioada de grație, este o altă întâmplare unde zâmbetul îți îngheață pe buze.
La Dăneasa, normalitatea a început acum șase ani, iar rezultatele muncii primarului Nicolae Soare le trecem în revistă fără a provoca un raport de activitate, ci doar o poveste despre ce este acum și ce se va face în următoarea perioadă.
– Anul 2018 este anul proiectelor derulate de comunitățile locale prin PNDL 2. Ce v-ați propus dumneavoastră, ca primar, și ce ați putut să faceți prin acest program?
– Într-adevăr, prin PNDL 2 am prins și noi mai multe drumuri comunale în satele Pestra, Berindei, Zănoaga și drumul Berinbdei-Pestra. În cel mai scurt timp vor demara lucrările cu asfalt, șanțuri, și tot ce este nevoie pentru a se putea obține rezultatele și condițiile dorite. Vorbim aici de o distanță de aproximativ 7,5 kilometri de drum asfaltat de care cetățenii comunei noastre aveau mare nevoie. O comună are nevoie de drumuri 
modernizate, prin asfaltări. Standardul de viață în mediul rural se măsoară, în primul rând, prin calitatea drumurilor. Oamenii sunt îndreptățiți să ceară și să primească această infrastructură la un nivel comparabil cu ce întâlnim în mediul urban. PNDL este, înainte de a fi un program guvernamental, o șansă și o oportunitate. Vă mai pot spune că am prins și reabilitarea termică pentru școala din Dăneasa. Acest proiect este complet și include montarea acoperișului, termopanele, centrala, ușile, grupurile sanitare și toate dotările interioare. O reparație capitală, care va menține în condiții de utilitate maximă această școală pentru zeci de ani de acum încolo.
– Comuna Dăneasa este membru fondator al Grupului de Acțiune Locală Vedea-Găvanu-Burgea. Ce proiecte vizați prin sursele financiare care pot fi atrase de aici?
– Prin GAL am făcut un teren de sport la școala Dăneasa, un teren necesar pe care trebuia să-l facem cat mai repede, un teren finalizat pentru care a fost semnată și recepția, urmând să primim și ultima tranșă. Un teren de sport nu trebuie să vă surprindă! Nu este un moft, ci o necesitate. Chiar și la sat. Copiii din Dăneasa sunt îndreptățiți, în egală măsură, cu cei de la Slatina, spre exemplu, unde există astfel de unități recreative, de multă vreme. O egalitate de șansă este binevenită.
– Câți copii mai învață astăzi în comuna dumneavoastră?
– În total avem peste 450 de elevi pentru care punem la dispoziție și un microbuz școlar, așteptând un altul ceva mai mare, cu 28 de locuri, luând în calcul și numărul ridicat de școlari pe care trebuie să-i transportăm. Viața școlară în Dăneasa este dinamică. Școala noastră răspunde așteptărilor, iar după efectuarea modernizărilor despre care v-am vorbit anterior, vom avea exact toate condițiile necesare în spațiile noastre.
– Sunteți mulțumit de nivelul de pregătire al elevilor din Dăneasa și de modul în care își fac treaba cadrele didactice de aici?
– În general da, dar nivelul de pregătire de anul acesta a cam lăsat de dorit, ținând cont de faptul că am avut un elev care a obținut cea mai mică notă din județul Olt. Și asta, în condițiile în care anul trecut am avut cea mai mare notă din județ. De ce această diferență? Nici noi nu știm, dar sperăm să nu se mai repete astfel de lucruri care nu fac cinste comunei noastre. Puțin mai multă implicare este așteptată din partea mea, căci astăzi motivația materială a cadrelor didactice se regăsește în salarii mult mai mari ca în anii precedenți.
– În ceea ce privește sursele proprii, reușiți să strângeți suficienți bani la bugetul local pentru a realiza proiecte de interes public?
– Este ceva mai greu din acest punct de vedere, dacă ținem cont de faptul că trebuie să asigurăm fondurile necesare pentru funcționalitatea primăriei, plus cofinanțările proiectelor care sunt și ele destul de consistente. Spre exemplu, mai avem prins pe AFIR un proiect pentru dumurile din Berindei și Cioflanu, vreo două străzi în Dăneasa, o altă stradă în Pestra și în Zănoaga două străzi. Este un proiecte pentru care așteptăm aporobarea, astfel încât să fie pus în sistemul de licitații publice din SICAP. În ceea ce ne privește, ne dorim ca undeva prin luna ianuarie să avem desemnată firma câștigătoare, astfel încât să demarăm lucrările. O comunitate locală mică va reuși în zeci de ani, prin bugetul local, să răspundă nevoilor comunității. Oamenii vor mai repede și este dreptul lor. De aceea, apelăm la AFIR, PNDL…
– Am privit din stradă căminul cultural. Se vede ceva neterminat…
– Ați văzut bine, în ansamblu. În detaliu, vă pot spune că tot prin AFIR, cu cofinanțare de la noi, mai avem prins Căminul Cultural din Dăneasa. Ne dorim o reabilitare totală, având
în vedere faptul că în clipa de față acest stabiliment nu are toalete, nu are centrală termică, geamuri și mobilier, așa cum ar fi normal și cum ne dorim să fie în cel mai scurt timp. Sunt, iată, cinci proiecte prinse prin AFIR și PNDL: drumuri, cămin, școală… Ar mai rămâne un kilometru de drum pe care sperăm să-l facem anul viitor din surse proprii.
– Despre rețeaua de canalizare ce ne puteți spune?
– În momentul în care s-a făcut proiectul pentru extindere rețea de canalizare și apă cu Drăgăneștiul, am intrat cu ambele rețele de apă și canal. Din păcate, pentru că nu se încadrau în buget, au mai tăiat din ele și am rămas doar cu partea legată de apă pentru care așteptăm să ajungă extinderea de rețea din Drăgănești. În ceea ce ne privește, avem rețea proprie pe Berindei-Cioflanu, o parte din Dăneasa și Pestra, urmând să ne legăm de Drăgănești, astfel încât oamenii să aibă apă fără costuri suplimentare, dacă vorbim de investițiile făcute de fiecare om în parte în puțuri de mare adâncime.
– Cu depozitarea gunoaielor cum stați la Dăneasa, domnule primar?
– Ne descurcăm și așteptăm să se încheie acea negociere la nivel de județ pentru un preț cât mai accesibil cetățenilor. Vedeți dumneavoastră, dacă am face noi contract cu o anumită firmă, prețurile ar fi mult mai mari. După implememtarea proeictului, trebuie să fie ordine pe terenurile publice. Va fi o problemă legată de gunoiul de grajd. Însă, fiecare gospodar trebuie să nu-l amestece cu gunoiul menajer și să-l ducă pe terenurile agricole.
– Își mai fac oamenii case în comuna Dăneasa?
– Să știți că da, se construiește, iar lucrul acesta ne încântă. Sunt oameni care mai trimit bani de afară, sunt tineri care lucrează în orașe mari ale țării, iar lucrul acesta se vede în unele gospodării ale comunei nostre.
– Își muncesc oamenii pământul, domnule primar?
– Avantajul nostru este acela că avem foarte multe asociații care, la ora actuală, „se bat” pentru pământul oamenilor. Pe de o parte, celor care iau și muncesc aceste terenuri le convine pentru că au de câștigat, iar pe de altă parte, oamenii primesc și ei ceva în schimbul terenurilor pe care, din diferite motive, nu mai vor sau nu le mai pot munci.
– Polițiștii de la Dăneasa își fac treaba?
– Până în clipa de față n-au fost probleme și am avut o relație foarte bună cu cei care activează pe raza comunei noastre. Altfel, atunci când au fost mici conflicte au intervenit rapid și au rezolvat acele neînțeleri.
– Ce ne puteți spune despre gradul de coletare al impozitelor și al taxelor proprii?
– Vă pot spune că este îmbucurător și asta datorită faptului că anul acesta am remarcat și am simțit o creștere considerabilă față de anii precedenți.
– Despre activitatea sportivă de la Dăneasa ne puteți spune ceva?
– Avem o echipă de fotbal în satul Cioflanu, formată din jucători proveniți din toată comuna și mai avem un băiat care, din plăcere, se ocupă de tinerii din localitatea noastră. Ne bucurăm că există interes, ne dorim să menținem acest fenomen și trebuie să reținem faptul că, până la urmă, sportul înseamnă sănătate!
– Pe seama cui ați pune dumneavoastră scorul mic și lipsa de interes de la referendumul din 6 și 7 octombrie 2018?
– Personal, consider că lumea nu a fost interesată de acest subiect. Oamenii vin în număr considerabil la alegerile locale, la cele prezidențiale, refuzând să vină la referendumul organizat la începutul acestei luni. Una peste alta, este alegerea lor și nu-i putem scoate cu forța la vot.
– Revenind la drumurile din comuna Dăneasa, ca într-un bilanț, ne puteți spune cât era asfaltat înainte și cât s-a făcut în mandatul dumneavoastră?
– Mă bucur că mă întrebați lucrul acesta pentru că vă pot oferi informații foarte interesante în legătură cu lucrul acesta. Mai exact, de la revoluție și până în anul 2012, în comuna Dăneasa, județul Olt, se turnase 1,25 kilometri de asfalt, și aceia făcuți printr-un împrumut la CEC Alexandria de zece miliarde, bani care s-au returnat la doi ani de la efectuarea împrumutului, după ce am obținut mandatul de primar al acestei localități. În prezent, mai avem două rate și scăpăm, în sfârșit de acest împrumut… Pe de altă parte, de când am venit eu s-au asfaltat 7,5 kilometri în Dăneasa, 7,5 kilometri – asfalt drumuri agricole Dăneasa și Zănoaga, 5 kiloemtri beton pe Băneasa-Berindei-Cioflanu, iar până la sfâritul anului viitor ne propunem să mai avem încă 15 kilometri de asfalt în satele Berindei, Pesra, Cioflanu și Zănoaga. Se fac 35 de kilometri, iar comparațiile nu-și mai au rostul. Nu mai vorbim aici de reabilitarea școlilor, de rețeaua de apă, de terenul sintetic din curtea școlii, de Căminul Cultural de la Derindei reabilitat, de Centrul Social de la Dăneasa, de Căminul Cultural de la Dăneasa, de achiziționarea unui buldo-excavator și multe alte investiții secundare. Concluzia… o trage fiecare! Numai cine nu vrea nu vede că la Dăneasa s-a făcut în șase ani ce nu s-a făcut de la revoluție încoace!
