Reprezentanții partidelor politice, atât la nivel central, cât și la nivel local, au părintre ele oameni care fac derapaje. Multe dintre acestea, necontrolate. Dacă mai punem în calcul că pe lângă politicienii amatori de senzații tari se mai află și reprezentanți ai unor instituții publice, avem peisajul unor gesturi care nu se fac într-o lume normală.
La Olt, Biblioteca Județană „Ion Minulescu” e învățată cu păcatul! După ce a pus sălile sale la dispoziția PSD, atunci când a organizat un simulacru de alegeri interne, în urma cărora a preluat oficial Dragnea ștafeta de la Ponta, după ce Varujan Vosganian și-a lansat o carte cu activul de partid alături (uitând să dea bon fiscal, tocmai când vorbea de evaziunea fiscală pe care o fac țăranii ce vând ouă la piață), de data asta, din nou, prestație politică.
Mai precis: luni, 18 februarie, după-amiază, Organizația Municipală de Femei a Partidului Alianța Liberalilor și Democraților din Slatina, susține un simpozion pe teme de Brâncuși. La prima vedere, toate lăudabile, numai că partidele politice trebuie să lasă de o parte excesele de autoritate și să nu mai impună publicitate mascată în locuri unde nu se face! Dacă-l mai punem la socoteală și pe Brâncuși, monstruozitatea este acasă la ea…
Regretabilă e lipsa de reacție a domnului Florian Cârstea, directorul acestei onorabile instituții. Sau.. cum o să devină ea, când aceasta e deja scenă pentru acțiuni politice.
Haha! Pai, probabil ca ii tremura pcioarele, mai ales ca este in prag de pensioanre!!! Asa ca mananca rahat de pe unde apuca si de la cine e la putere, numai sa ramana in functie, pt. ca el, la ce „cultura” are, tot habar nu are cu cultura si palaria e mult prea mare pentru el!
Normal ca au politizat institutiile statului roman,deoarece au avut si au de învățat de la partidul-stat PSD ,mostenitorul cu drepturi depline al PCR….Degeaba au murit tinerii in Decembrie 1989.Dupa 28 de ani de la revolta anticomunista din Decembrie 1989,respectiv din 13-15 iunie 1990,avem in instituțiile statului urmasii comunistilor,niste lichele si niste canalii,care nu au facut nimic altceva decat sa minta un popor intreg si sa fure din banul public.D-aia suntem săracii Uniunii Europene,pentru ca hoții fac legea in România.Tot ei,urmasii ce munistilor,,vin acum sa ne spuna despre valorile morale,intectuale si culturale ale Romaniei.Ma intreb retoric…Ce parere ar fi avut astazi Brancusi despre clasa politica din România…
In septembrie se vor implini 87 de ani de când sculptorul Constantin Brâncuşi a fost decorat, la Bucureşti, cu ordinul “Meritul cultural pentru arta plastică”, la propunerea lui Nicolae Iorga. Ordinul Meritul Cultural este o decorație acordată pentru realizări deosebite în domeniul cultural, care a fost înființat în 1931 printr-un Decret Regal. Constantin Brâncuşi a mai fost decorat şi cu ordinul “Steaua României”, în anul 1923.
Sculptorul se întorsese în ţară pentru câteva zile, iar autorităţile vremii au profitat de vizita sa pentru a-i înmâna ordinul “Steaua României”, la Sinaia. O altă recunoaştere a fost aceea din 1990, la 33 de ani de la moartea sculptorului, când Brâncuşi a fost numit membru post-mortem al Academiei Române. Însă relaţia lui Brâncuşi cu autorităţile române, ce-i drept, cu cele comuniste, a fost una cu năbădăi.
În anul 1951, Constantin Brâncuşi hotărăşte să doneze statului român lucrările aflate în atelierul său de la Paris. Spre surprinderea marelui artist, la solicitarea academicienilor din acea perioadă, autorităţile comuniste îi refuză oferta. Academicienii au refuzat categoric această propunere, deoarece considerau că artistul nu respectă tiparele clasice ale domeniului în care activa şi îl acuzau pe Brâncuşi că luase contact cu lumea artistică pariziană, despre care spuneau că îl influenţase în mod negativ.
Specialiştii români spuneau despre sculptor că, deşi folosea în operele sale de artă elemente ale artei populare româneşti, îşi exprimă viziunea prin mijloace tipic „burgheze”. La şedinteţe Academiei au participat, printre alţii, Mihail Sadoveanu, Iorgu Iordan, George Călinescu şi Gala Galaction. Părerile academicienilor au fost împărţite. Pe de o parte, Alexandru Toma şi George Călinescu refuzau categoric propunerea sculptorului, acuzându-l de faptul că era „duşman al regimului” şi că „nu se exprimă cu mijloace proprii acestei arte”; de cealaltă se aflau, printre alţii, Camil Petrescu, Geo Bogza şi Victor Eftimiu, care erau de părere că Brâncuşi reprezintă un adevărat simbol pentru români şi ar trebui ca poporul său să îi recunoască adevărata valoare.
Constantin Brâncuşi dorea să doneze statului român 230 de sculpturi, 41 de desene, 1600 de fotografii, dar şi unelte și piese de mobilier.
După ce a aflat decizia autorităţilor române de a-i refuza donaţia, Brâncuşi a renunţat la cetăţenia română, la 1 august 1951, şi a cerut cetăţenia franceză, pe care a obţinut-o în anul următor. Constantin Brâncuşi şi-a retras oferta pe care o făcuse statului român şi a donat Franţei toate operele din atelierul său de la Paris.