Contează mai puțin cine este prim-ministru în România. Important este, în această perioadă, ce vor să facă politicienii cu școala românească. Un proiect privind comasarea unităților de învățământ, care înseamnă limitarea accesului la educație, este pe masa locotenenților lui Liviu Dragnea…
Împotriva acestor manifestări iresponsabile, profesorul Ionel Barbu, președintele Sindicatului Învățământului Preuniversitar Olt, ia atitudine! Iată documentul însușit la nivel național de Consiliul Național al Federației Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET“:
„Doamnelor și domnilor politicieni,
Ne adresăm dumneavoastră, tuturor celor care ați ocupat și ocupați funcții de decizie în această țară, deoarece, indiferent de culoarea politică, prin hotărârile luate în ultimii 28 de ani cu privire la soarta învățământului românesc aţi declanşat și mențineți un proces de degradare continuă a acestui sistem!
Consiliul Național al Federației Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET“, întrunit în ședință extraordinară, vă atenționează, în mod public, că măsurile manageriale, financiare, de personal și fiscale cu care bombardați în mod haotic școala românească au, pe termen lung, efecte dezastruoase asupra întregii societăți.
Membrii noștri de sindicat, alături de elevi și părinți – adică exact cei care resimt în mod direct și constant consecințele deciziilor guvernamentale privind sistemul public de educație – vă atrag atenția că ceea ce numiți viziune educațională nu este decât o politică bazată pe sărăcie.
De mult timp, dincolo de declarațiile politice triumfaliste, dar goale de conținut, criteriul principal al managementului educațional nu mai este pregătirea eficientă a elevilor pentru exigențele unei societăți viitoare sănătoase! În momentul în care, ierarhic – de la Ministerul Educației la inspectorate școlare, de la inspectorate la unități de învățământ – singura impunere este „încadrarea în costurile standard și în numărul de posturi aprobat“, nu mai putem vorbi de un sistem de învățământ normal.
Costul standard per preșcolar/elev neacoperitor și trecerea plății salariilor personalului din învățământ din sarcina autorităților locale în sarcina Ministerului Educației Naționale, fără o pregătire temeinică, au generat probleme majore în sistem: se comasează unități de învățământ, în special în mediul rural, exclusiv din motive financiare, fără să vă întrebați ce se va întâmpla cu elevii din zonele respective sau cu forța de muncă înalt calificată pe care o disponibilizați! Este aberant să credeți că un părinte își va trimite zilnic copilul la grădiniță sau la școală la o distanță de 10 – 15 km depărtare! Nu faceți decât să creșteți rata abandonului școlar și, în consecință, a nivelului de analfabetism! Exact acest lucru se întâmplă, în prezent, în mai multe județe: Hunedoara, Timiș, Caraș-Severin etc. Probabil că veți găsi un articol de lege care vă justifică aceste comasări, dar ele tot abuzive rămân!
În numele respectării costului standard, sacrificați colegiile naționale și unitățile de învățământ vocațional, inclusiv resursa umană înalt calificată, boicotând performanța.
În unitățile de învățământ vor funcționa clase în regim simultan cu elevi cu cerințe educaționale speciale (vezi situația din Anina), fără să țineți cont de interesul major al beneficiarilor.
Deși vă lamentați de lipsa performanțelor sportive și o transformați într-un subiect de interes național, desființați clase cu profil sportiv (vezi situațiile din județul Caraș-Severin).
Degradați învățământul tehnic și profesional, afectând în mod direct economia și piața muncii.
Închideți unitățile de învățământ special fără să vă gândiți la efecte.
Și toate acestea doar pentru bani!
În orice manual de management se argumentează că procesul de restructurare al unui sistem trebuie însoțit de evaluări ale efectelor pe termen scurt, mediu și lung, precum și de măsuri care să minimizeze consecințele negative. Ori, restructurarea rețelei școlare, așa cum se face în prezent, este doar o decizie iresponsabilă, făcută exclusiv din considerente financiare. De fapt, gestionați doar sărăcia sistemului, nefăcând nimic, la nivel național, pentru depășirea ei.
Da, educația costă! Dar țara și generațiile viitoare vor resimți cât costă lipsa ei! Însă, se pare că pe dumneavoastră, politicienii, nu vă interesează cu adevărat această realitate. Nu vă interesează decât să creați mecanisme de constrângere (mergând până la amenințarea cu demiterea) pentru a menține aparența atât a unei funcționalități normale, cât și a unei așa-zise reforme într-un sistem de învățământ care se confruntă cu probleme structurale.
Mult clamatul management al educației, practicat de instituțiile abilitate – minister, inspectorate, autorități locale – nu este decât un mecanism disfuncțional, cu decizii incoerente, uneori chiar contradictorii. Este suficient să analizăm metodologiile de organizare a examenelor naționale, care creează an de an haos în sistem. Este suficient să vedem cum ministerul este incapabil să pună în practică sentințele judecătorești privind sumele pe care statul le datorează cadrelor didactice (ca mod de calcul, ca mod de aplicare, ca termene). Este suficient să constatăm cum se iau măsuri, aparent în favoarea angajaților din învățământ (vezi voucherele de vacanță, vezi regulamentul de sporuri), dar care nu se pot pune în practică! Este suficient să constatăm modul greoi în care se lucrează cu Ministerul Educației sau disfuncționalitățile existente între diferite structuri ale ministerului!
Legislația privind sistemul educațional public are, în totalitatea ei, carențe pe care nicio guvernare nu a reușit să le elimine. Se dau legi incomplete, apar acte normative contradictorii, apar regulamente de aplicare a acestora, care, însă, se dovedesc imposibil de aplicat; amendăm o aberație legislativă printr-o alta, la fel de aberantă, iar rezultatul este un sistem haotic, fără predictibilitate, din ce în ce mai aproape de colaps, în care noi, cadrele didactice, elevii și părinții trebuie să funcționăm.
Vă atenționăm că, de fiecare dată, tot ceea ce a însemnat „reformă a învățământului“, în ultimii 28 de ani, nu a reprezentat decât un început de schimbare, niciodată încadrată într-o viziune de ansamblu, niciodată finalizată și niciodată evaluată!
Doamnelor și domnilor,
În numele generațiilor de copii și tineri care ar trebui să beneficieze de un sistem educațional normal (este un drept constituțional, pe care o societate democratică s-a obligat să-l respecte), în numele părinților care își doresc copii capabili să facă față provocărilor profesionale generate de o societate în continuă schimbare, în numele cadrelor didactice care vor să-și practice profesia în condiții de normalitate într-un sistem cu adevărat funcțional și de calitate:
STOPAȚI comasările și desființările de școli, clase și grupe și, implicit, disponibilizările de personal!
FACEȚI ceea ce este cu adevărat necesar pentru ca sistemul educațional să funcționeze și să permită performanțe, altfel ne condamnați, ca societate, pentru următoarea jumătate de secol!
ASIGURAȚI finanțarea sistemului de învățământ conform prevederilor Legii Educației!
INVESTIND ÎN EDUCAȚIE, COMBATEȚI CU ADEVĂRAT SĂRĂCIA!
CONSILIUL NAȚIONAL al FEDERAȚIEI SINDICATELOR DIN EDUCAȚIE „SPIRU HARET“
