Înălţător pentru vecie, anul 1918 este doar o secvenţă din istoria noastră milenară, dar CEA MAI IMPORTANTĂ, căci INTEGRAREA şi UNIREA CEA MARE reprezintă „CULMEA ISTORIE ROMÂNEȘTI”. TRANSILVANIA, BANATUL, CRIŞANA şi MARAMUREŞUL deveneau, în acel an – 1918, părţi integrante de drept şi de fapt ale ROMÂNIEI, aşa cum au hotărât LIBER şi DEMOCRAT românii la 1 DECEMBRIE.
La 4 IUNIE 1920, s-a semnat în PALATUL MARE TRIANON, de la VERSAILLES, binecunoscutul TRATAT, care stabilea graniţele unor state euopene, inclusiv ROMÂNIA, căreia i se recunoştea dreptul secular, legitim şi veşnic, realitate deja înfăptuită în 1918.
TRIANONUL a pus o anumită ordine în EUROPA CENTRAL-ORIENTALĂ, stabilind României o suprafaţă de 296.000 km 2. S-a spus atunci că NAŢIUNEA ne va face mai siguri pe noi, mai umani, mai compatibili cu lumea, o naţiune cu o coeziune puternică şi ca o entitate stabilă şi demnă şi greu de clintit – DEMNITATEA DE ROMÂN.
Şi, TOTUŞI, cu toată ADMIRAŢIA pentru făptuitorii UNIRII, să nu ne amăgim AZI, tocmai AZI, să fim realişti şi cinstiţi şi să răspundem la două întrebări, căci numai aşa putem să ne reconsiderăm pentru VIITOR, „fără a trage negru peste verde”.
– UNDE SUNTEM?
– UNDE SE SITUEAZĂ ŢARA NOASTRĂ?
Să fi fost prea dur CIORAN când scria: „Mulţi români mărturisesc zilnic că ROMÂNIA este ultima ţară din lume. ROMÂNIEI nu-i este ruşine să-şi bată joc de ea însăşi”. CHIAR AŞA?!
Înţelegând sensul acestor zise, dar şi momentele în care le-a zis, cu „mâhnire” spun că, în „EPOCA” dintre milenii, ROMÂNIA noastră a fost adusă într-o stare de „nerecunoscut”, ca urmare a unor „defecţiuni” ce au tot persistat:
– guvernări prin „EXAGERĂRI, INCOMPETENŢĂ şi SERVILISM;
– pseudodemocraţia şi „incapacitate” de a respecta litera şi spiritul CONSTITUŢIEI şi legilor;
– fariseism cu un sistem electoral „controlat”;
– o direcţie geopolitică „discutabilă” cu o securitate naţională în primejdie;
– acte de „dispreţ şi încălcare” naţională ale unor MARI, bântuiţi de stafia antipatriotismului.
În consecinţă, efectele unei ASEMENEA POLITICI au accentuat parcă şi mai mult „împotriva” istorie, cele „prezise”, cu mult timp în urmă – în acei anii glorioşi – de TAKE IONESCU: „şi ţine bine minte, generaţia mea şi a ta va vedea ROMÂNIA MARE, dar nu VA MAI VEDEA ZILE BUNE”, astfel că AZI:
– naţiunea, din păcate, este divizată şi uşor manipulabilă;
– clasa politică şi cei care ne conduc „confundă” interesul propriu cu cel naţional, cu riscul de a scoate poporul român în afara istoriei;
– un permanent blocaj în toate structurile şi sistemele societății, încât statul este destructurat şi slăbit ca urmare şi a „îndoirii genunchilor” faţă de NOUA POARTĂ;
– guvernanţii timpului s-au dovedit a fi doar niște mandatari ai puterii, cu proaste deprinderi, de mercenari politici, diletanţi, inconştienţi de pericolele ce ne pândesc;
– subculturalitate şi obrăznicie cât cuprinde şi cu elitele în prăbuşire, iar meritocraţia este dispreţuită;
– deşi membri NATO şi UE, românilor „le lipseşte” calitatea de europeni delini;
– ţara a fost ruinată economic, parcă ar fi „condusă din afară”, avantajându-se înflorirea CORUPŢIEI la cote maxime;
– ne confruntăm cu o puternică criză demografică şi cu cea mai mare migraţiei cunoscută în îndelungata istorie a lumii;
– am ajuns un popor foarte sărac, ros de boli, cu frica zilei de mâine, dar cu politicienii cei mai BOGAŢI;
– ș.a.m.d.
Să cinstim însă anul de culme a istoriei naţionale, propunând CE TREBUIE FĂCUT pentru a ONORA CENTENARUL 1918, începând chiar cu ZIUA NAŢIONALĂ – 1 DECEMBRIE – an de graţie 2017.
1. Declaranşarea unui proces de înlocuire a multora din actuala categorie de „politicieni” cu OAMENI POLITICI (care până acum se pot număra – poate, din păcate, pe degetele de la o mână); Și, poate reuşim, ştiind că el, OMUL POLITIC „înseamnă” – spre luare aminte:
– este OMUL care „aparţine” tuturor;
– se confundă cu interesul naţional;
– EL îndeplineşte, cu ONOARE, un mandat;
– EL raportează ce face şi răspunde în faţa poporului;
– EL respectă CAUZA pentru care a fost votat de electorat;
– EL este DEVOTAT patriei şi poporului.
2. NOII OAMENI POLITICI să arunce la „lada negativă” a istoriei tot ce a dezonorat naţiunea:
– trădarea intereselor naţionale în favoarea unor interese străine;
– mita, corupţia, slugărnicia;
– ura faţă de poporul român;
– „ambiţia” de a strânge cât mai multe averi;
– prostia, incompetenţa, tembelismul şi incultura.
3. Înfăptuirea cu adevărat competentă a unor REFORME fundamentale, cu conţinut, pentru a pune capăt DRAMEI din diverse sectoare, ca de pildă:
a). PUTERILE ÎN STAT – respectând cu sfinţenie principiul separării lor, încetând cu speculaţiile STATULUI PARALEL distrugător şi militând, în fiecare clipă, pentru întărirea STATULUI DE DREPT.
b). DEMOCRAŢIE – pentru un stat cu adevărat democratic, lichidând, fără toleranţă, toate „apucăturile” ce au generat aşa-zisul stat „disciplinar”, mafiot.
c). JUSTIŢIE – încetând a fi prelucrată, modificată şi răstălmăcită pentru a-i apăra pe TICĂLOŞI, pe de o parte, iar pe de alta, pentru a-i „lovi” pe ADVERSARI, asigurându-i finalmente o reală INDEPENDENŢĂ.
d). ADMINISTRAŢIE – căci aceasta este arhiplină de „AMATORI”, încât nimeni nu răspunde pentru proasta administrare a ŢĂRII.
e). ş.a.m.d.
4.INTEGRARE EUROPEANĂ, dar cu păstrarea FERMĂ a INDEPENDENŢEI NAŢIONALE de decizie, pentru a ne dezvolta cum vrem, să ne păstrăm, apărăm şi RECUPERĂM RESURSELE, să ne „tăiem” doar noi pădurile, aşa cum ştim că trebuie, să scoatem agricultura de sub OBROC etc.
5. Să nu ne conducă „ALŢII”!
ÎN LOC DE CONCLUZIE: istoria ultimilor ani ne-a oferit lecțiile multor „neajunsuri” pentru ţară. SĂ ÎNVĂŢĂM DIN ELE, să ne revenim şi să cinstim CENTENARUL 1918, acordându-ne şanse reale pentru progresul ROMÂNIEI, ridicându-ne la înălţimea MARELUI MOMENT ISTORIC, ca unul de CULME din istoria românilor.
