PROIECTUL OLT-ROMANAȚI PRINDE CONTUR!

Sâmbătă – 22 aprilie 2017, la Caracal, în incinta Casei Doldurea, a avut loc o primă reuniune a celor care se arată dispuși să susțină proiectul administrativ – Olt-Romanați…

Au confirmat participarea la reuniune prefectul județului Olt – Silviu Neacșu, președintele Consiliului Județean Olt – Marius Oprescu, Preasfințitul Sebastian – episcop al Slatinei și Romanaților, senatorii Paul Stănescu, Renică Diaconescu și Siminica Mirea, deputații Florin Iordache, Marius Iancu, Alexandru Stănescu și Dan Ciocan. De asemeni, vor a fi inițiatori și susținători ai proiectului Olt-Romanați, primarul, Caracalului – Radu Liviu și viceprimarul Octavian Stănescu. Numeroși reprezentanți ai presei locale, vicepreședintele CJ Olt – Virgil Delureanu, profesori caracaleni, cadre militare în rezervă. Au lipsit deputații Mihai Niță și Gigel Știrbu (ALDE și PNL), prinși cu treburi mai importante pentru ei, în alte locuri din țară, declarați de Paul Stănescu susținători ai acestui proiect.

Ideea organizării unui referendum privind completarea denumirii județului Olt, prin adăugarea substantivului propriu – „Romanați”, nu este de dată recentă. Ea a fost susținută, necontenit, de oamenii vremurilor, din 1968 încoace, atunci când județul Romanați a fost, abuziv, desființat. Din cele discutate, referendumul ar fi posibil la sfârșitul anului în curs, el nu implică costuri pentru cetățeni, schimbarea documentelor de identitate urmând să se facă la termenul de expirare al acestora.
Pentru validarea unui astfel de referendum, va fi nevoie de participarea a 30% din numărul locuitorilor județului Olt, cu drept de vot, iar jumătate plus unu dintre aceștia să voteze „pentru”!

Paul Stănescu militează pentru o „reparație morală”
Pentru fostul președinte al Consiliului Județean Olt, actualul senator de Olt, Paul Stănescu, implementarea acestui proiect – Olt-Romanați, reprezintă, în primul rând, o reparație morală pentru toți cei care au locuit sau locuiesc în acest frumos județ: „Nu am vrut să fie o întâlnire politică astăzi sub nicio formă, vreau să fie o întâlnire civică, de aceea am invitat şi toţi parlamentarii de Olt. Este un proiect pentru care ne-am dori o finalitate aşa cum credem cu toţii de cuviinţă: nu este de a schimba denumirea judeţului Olt, ci de a adăuga la numele judeţului Olt şi Romanaţiul. Eu cred că e o chestiune profundă să facem acest lucru, pentru că în primul rând e o reparaţie morală pentru toţi cei care au locuit într-un judeţ cu o istorie bogată şi cred că o dată cu această adăugare, cu liniuţă sau fără liniuţă, intensitatea cultural-istorică a judeţului nostru se va întări foarte mult. Am considerat că e foarte important să ne întâlnim şi cu colegii noştri paramentari, indiferent de culoarea politică pe care o au, pentru că sunt două faze: organizarea unui referendum de către Consiliul Judeţean Olt pentru acest lucru, cu tot ce presupune asta, şi dacă acest referendum e valid şi iese aşa cum ne dorim cu toţii, urmează o lege în Parlamentul României cu numele judeţului Olt-Romanaţi”.

În altă ordine de idei, pentru o mai bună informare, senatorul Paul Stănescu mai spune că, în ceea ce-i privește pe cetățeni, aceștia nu vor fi afectați în niciun fel de schimbarea ce ar urma să aibă loc: „Un lucru foarte important este să reuşim prin legea de după să avem un articol care să prevadă că nu se vor schimba documentele cetăţenilor, şi totul se va întâmpla când se vor preschimba de drept. Nu se schimbă nimic, doar adăugăm la numele judeţului Olt şi Romanaţiul. Avem nevoie în Parlament de susţinerea tuturor – şi doamna senator Mirea şi domnul Ştirbu şi Niţă au fost de acord cu acest lucru – pentru că este nevoie de majoritate în Parlament. Nu vă ascund că şi politic, eu am cerut partidului din care fac parte să-mi dea acordul pentru acest lucru. La noi nu e nimic politic, e o acţiune civică, a locuitorilor judeţului Olt, care îşi doresc acest lucru”.

Marius Oprescu își dorește o „reparație istorică”
Și actualul președinte al Consililiului Județean Olt, tânărul Marius Oprescu, susține și crede cu tărie în această idee pe care o consideră o reparație istorică, o amintire din trecutul frumos al meleagurilor romanațene: „Această idee a apărut acum un an de zile, când am sărbătorit un anumit număr de ani de când este atestat judeţul Romanaţi. Eram în sala Teatrului Naţional, era vorba de o idee reparatorie prin adăugarea la Olt şi a cuvântului Romanaţi. De atunci am spus că sunt de acord cu această idee, atât timp cât va căpăta o conotaţie serioasă. Iată că azi (n.red. sâmbătă, 22 aprilie), după mai multe întâlniri pe care le-am avut şi la care am fost invitat, şi adrese oficiale, cred că e prima întâlnire serioasă cu oamenii din Romanaţi şi reprezentanţii oamenilor din judeţ. E foarte importantă ideea cu care plecăm şi ideea care se va propaga mai departe, aceea că nu se schimbă nimic. E vorba de o reparaţie istorică şi de adăugarea cuvântului Romanaţi. Trebuie să găsim o cale de comunicare cu locuitorii judeţului, astfel încât nimeni să nu încerce să o transforme în altceva decât ceea ce vrem să fie: o reparaţie istorică şi o amintire a acestui judeţ. Vreau să transformăm acest demers în unul public”.

Marin Doldurea, un patriot romanațean
Unul din marii oameni de cultură pe care-i are astăzi județul Olt și, implicit ținutul Romanațiului, este Marin Doldurea. Om de afaceri de succes, care predă, în fiecare zi, lecții de modestie. Privește Romanațiul ca pe un loc sfânt. Cine mai vede pământul astfel în ziua de azi? Argumentele sale sunt zdrobitoare: „Ideea cu Olt-Romanați e foarte veche, dar în ultima perioadă ea a căpătat și mai mult contur, având în vedere că tot mai mulți ne dorim lucrul acesta. Am mulți, chiar foarte mulți prieteni în județul Olt, sunt frații noștri și ne dorim să fim aproape unii de alții. E nevoie de o recompensă, de o răsplată ce trebuie acordată celor care au fost înaintea noastră! Strămoșii noștri se trag din zona Romanațiului și fiecare avem rude la Rotunda, la Grădinile, la Drăghiceni și tot așa. Spre exemplu, aici, la Hotărani, a existat o fată, Neaga din Hotărani care la rândul ei a avut o fată – Marga din Caracal. Iar Marga a avut și ea un frate care s-a numit Neagoie Basarab care și el a avut un fiu – Vârsan din Caracal și un altul Danciu, după care a urmat marele voievod Matei Basarab. Iar acesta a avut un nepot – Preda din Brâncoveni, iar Preda din Brâncoveni l-a avut ca nepot pe Constantin Brâncoveanu. Așadar, iată ce istorie are Romanațiul. Și nu mai discutăm de Romula, de Sucidava și de Călui, toate îmbinate și strâns legate de Olt. Am avut două zone siameze – Oltul și Romanațiul, iar astăzi nu vrem nimic altceva decât o recunoaștere și totul va rămâne exact așa cum e: reședința noastră este Slatina, iar frații noștri din Olt sunt frații noștri. Se mai spune că atunci când Antonius Caracala a venit aici, în zona noastră, văzând că se vorbește foarte mult latina populară în zonă, a dat acea denumire de «romanatis», adică «cetățeni romani», locuitorilor din regiunea noastră. Iar «romanatis» s-a transformat ulterior în «romanați». Prin urmare, ar fi păcat ca din vocabularul urmașilor noștri să dispară aceaste noțiuni ce țin de români, romani și Roma”.

Deputatul Dan Ciocan își dorește o mediatizare amplă a proiectului
Din poziția de deputat în Parlamentul României, romanațean adevărat, identificat prin pământul de la Rotunda de care-l leagă fire nevăzute, Dan Ciocan va duce cauza Romanațiului la București, atunci când acolo va fi nevoie de o susținere pentru a configura cadrul legal: „Proiectul Olt-Romanați este o reparație necesară și utilă pentru județul nostru. Nu cred că vor fi persoane care să reacționeze ostil la această acțiune. Personal mi-aș dori ca în două, trei săptămâni să avem o întâlnire cu președintele Consiliului Județean Olt, cu toți primarii, cu un reprezentant al bisericii, profesori din fiecare localitate și oameni de cultură care să știe foarte bine istoria județului Olt. E nevoie să prezentăm așa cum trebuie acest proiect, iar oamenii să înțeleagă necesitatea lui”.

Profesor Costel Bățăgui ne informează…
O lecție de istorie e mai mult decât binevenită, atunci când este vorba despre cauza Romanațiului. Vorbește drept, în deplinătatea cunoștințelor sale, dobândite prin școală, aprofundate prin studiul unui bun român, profesorul Costel Bățăgui: „Poporul român a dăinuit, în decursul istoriei, prin două mari zone de sprijin: credința și istoria. De aceea, astăzi, prin adăugarea numelui de Romanați, alătui de județul Olt, încercăm să aducem în prim-plan istoria curată și frumoasă a românilor. Dumnezeu a potrivit frumos lucrurile, Oltul izvorăște din Transilvania, care, ca provincie românească, a avut multe probleme în timp, și se slobozește în Dunăre pe teritoriul Romanațiului. De aceea, ne dorim mult ca Oltul să fie Romanați, iar Romanațiul să fie Olt, iar împreună să fie Olt-Romanați. Pentru că de această zona se mai leagă Celeiul, cultura Vădastra, Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu. În ceea ce mă privește voi face tot ceea ce pot pentru a sprijini această idee nobilă și frumoasă, care vine să întregească un blazon istoric și cultural al Oltului și, bineînțeles, al Romanațiului”.

Viorel Vătămanu, alături de «Fii și prietenii Caracalului», pentru Romanați!
Un doctor în agronomie, un profesionist căruia adversarii îi recunosc primii calitățile. Incurabil îndrăgostit de teritoriul local, aparține de acest loc și crede că dacă astăzi poate face ceva pentru Romanați, îndreptând prin acțiunile sale decizii istorice, nu va sta pe gânduri. Declarația sa de unitate se definește astfel: „Ca om născut și crescut pe aceste meleaguri, vă vorbesc în dublă calitate: aceea de romanațean, dar și ca președinte al Asiciației «Fii și prietenii Caracalului». În prima, îmi aduc și eu aminte de faptul că bunicii și părinții mei aminteau mereu de județul Romanați și frumusețea sa. Avem documente în municipiul Caracal care atestă faptul că aici târgul se făcea cu cerealele produse în județul Romanați, iar grânele de aici ajungeau în toată Europa. Mai mult, zona în care eu am copilărit și am trăit în Caracal este foarte apropiată de parc, iar de aici am luat tot ce a fost mai frumos. Anii au trecut, iar acum, după foarte multă vreme, am ajuns să continui ceea ce a început domnul doctor Ghiță Dănuț, în cadrul asociației amintite. Revenind la ideea proiectului Olt-Romanați, vă mai spun că tot ceea ce am făcut, toate întâlnirile pe care le-am organizat, cu oameni de ștință, oameni de cultură și academicieni ai României, au avut ca pilon această recunoaștere morală a denumirii de Olt-Romanați.”

Senatorul Siminica Mirea este pentru reîntregirea familiei olt-romanațene
Invitată și prezentă la evenimentul organizat în week-end la Caracal, Siminica Mirea – senator de Olt în Parlamentul României, s-a arătat încântată de ideea acestui proiect, și, cu toate că își dorește o reîntregire a familiei olt-romanațene, atrage atenția asupra modului în care se va face comunicarea cu locuitorii acestui județ: „Inițiativa este bună, dar eu îmi dau seama că nu va fi una deloc ușoară. Spre exemplu, locuitorii din nordul județului, cei care sunt la granița cu Argeș, cu Vâlcea, vor trebui să fie convinși, iar pentru asta cred că este nevoie de cei mai buni comunicatori prin care să le explicăm că județul Olt este o familie. Suntem și olteni, suntem și romanațeni, iar pentru asta cred că ar trebui să avem cele două nume înscrise, pentru că așa este normal într-o familie. Așadar, misiunea nu va fi una ușoară, iar totul va ține de modul în care vom ști să comunicăm acest mesaj de unitate. În ceea ce mă privește, fiind jumătate din Olt, jumătate din Romanați, sunt de acord și susțin acest proiect”.

Senatorul Renică Diaconescu susține, necondiționat, proiectul Olt-Romanați
Romanațean prin… căsătorie. Bun cunoscător al realităților din zonă. Și, nici nu se poate altfel pentru un om politic de seamă al Oltului, dar și pentru medicul Renică Diaconescu. Se alătură echipei care va milita pentru cauza proiectului Olt-Romanați are o disponibilitate totală, și spune că acțiunile sale se vor așeza în sensul proiectului în cauză: „În ceea ce mă privește, îmi amintesc de un episod la începutul căsniciei mele, atunci când socrul m-a rugat ca soția să poarte și numele de Cernea. N-am fost de acord pentru că mi s-a părut că fac un pas înapoi, dar iată că astăzi, referitor la denumirea județului nostru, lucrurile stau cu totul și cu totul altfel. Cu sufletul sunt legat de aceste zone, iar asta deoarece copilul a crescut în Caracal, tot așa cum socrul meu a fost un bun comandant aici, recunoscut și apreciat de oameni. Personal, am simțit patriotismul local al celor din Romanați. Este o reparație pe care trebuie să o facem, să fim uniți și astfel să-i ajutăm pe cei din zonă să-și recâștige identitatea. Iar dacă această «căsătorie» nu este una în care soțul să nu aibă mai mari pretenții decât soția, sau invers, cu siguranță, suntem de acord”.

Profesorul Dumitru Botar vrea să se facă dreptate!
Bun cunoscător al istorie, locale și nu numai, profesorul Dumitru Botar vede în finalizarea acestui proiect o repunere logică și îndelung așteptată a Romanațiului pe harta administrativ teritorială a României: „Ce s-a întâmplat cu Romanaţiul n-a mai fost o nedreptate, a fost pur şi simplu un asasinat administrativ-teritorial. Mai exact, el a fost eliminat de pe harta administrativă a ţării, dar nu şi din istorie, nu şi din cultură, nu şi din inimile noastre. Judeţul a fost dintotdeauna unitatea administrativă de bază a Ţărilor Române. A existat o scurtă perioadă când Carol al II-lea a renunţat la judeţe şi a înfiinţat ţinuturile. Apoi, a venit anul 1950 pe care nu-l condamnăm pentru că atunci au dispărut toate judeţele. România a avut o nouă hartă administrativ teritorială, după modelul sovietic cu regiuni şi raioane. Ne-am bucurat apoi în 1968 când «Fhurer-ul de la Scorniceşti» (Nicolae Ceauşescu – n.red.) a luat o hotărâre de a se reveni la vechea împărţire teritorială, pe judeţe. Însă, bucuria noastră a fost de scurtă durată pentru că Legea de organizare administrativ teritorială a exclus 21 de judeţe, între care şi Roman, Câmpulung Muscel, Râmnicu Sărat, Sighişoara, Lugoj sau Romanaţi. Ne-am trezit că judeţul Romanaţi nu a mai fost. De atunci a început durerea noastră”.

Preasfințitul Sebastian speră într-o „reparație culturală”
Prezent la întâlnirea de sâmbătă, de la Caracal, Preasfințitul Sebastian, episcopul Slatinei și Romanaților, este, la rându-i, de acord cu proiectul „Olt-Romanați”, militând pentru „completarea și întregirea” județului, după ani și ani de așteptare: „Am reperat această amărăciune, această mâhnire a dumneavoastră, a celor din Romanaţi, şi anume faptul că v-a dispărut într-un fel istoria, cultura, şi aţi fost nedreptăţiţi prin suprimarea numelui acestuia din administraţia publică. Lucrurile au căpătat un anumit contur când am avut noi prima şedinţă a adunării noastre eparhiale, forumul nostru cel mai înalt. Au venit deputaţi – aşa îi numim şi noi – în Adunarea Eparhială de Caracal şi Corabia şi mi-au adus la cunoştinţă despre această nedreptate. Mi-au prezentat şi un material, un memoriu, şi mi-au cerut explicit ca măcar noi, ca instituţie, să salvăm numele fostului judeţ Romanaţi. Nu vin cu un argument istoric pe care l-ar putea susţine alţii mult mai bine decât o pot face eu, dar nici nu pot să nu remarc faptul că de fiecare dată când mă gândesc la istoria judeţului Romanaţi trebuie să trec Oltul. Trec Oltul ca să merg la Sucidava; trebuie să trec Oltul ca să merg la Vădastra; trec Oltul ca să merg la Romula, adică în Romanaţi. Pentru celelalte trei comune urbane trebuie să trec Oltul: ca să merg la Balş, la Corabia şi la Caracal, adică tot în Romananţi. Pentru încă două mănăstiri trebuie să trec Oltul şi Olteţul. Sigur că urmare a acestor solicitări am făcut o scrisoare pe care mi-am asumat-o doar eu, nu am vrut să pun pe toţi membrii adunării Eparhiale – 30 la număr – să o semneze, ca să nu pară o presiune. Ştiţi, când vine o hârtie semnată de un număr însemnat de oameni pune şi o anumită presiune pe forurile decidente şi atunci mi-am asumat-o eu cu o anumită cuminţenie, cu un anumit bun-simţ, şi cei de la Patriarhie au fost foarte încântaţi şi nu mi-au mai cerut niciun fel de explicaţii suplimentare. Au înţeles că e un lucru binemeritat de cei de aici, că se face o reparaţie istorică şi culturală, şi imediat, în prima şedinţă a Sfântului Sinod care a urmat, s-a şi adoptat acest lucru. În ce mă priveşte, ne dorim să fie la fel de uşor. Sunt şi eu pentru completare, pentru întregire. Cred că Olt-Romanaţi nu ar trebui să fie respinsă de nimeni. Din 1950 încoace s-a tot plâns după acest Romanaţi, aşa spune istoria”.

O motivaţie corectă
Originea memoriei Romanaţiului se aflã în romanitatea lui care, trecând proba timpului, a fãcut din acest spaţiu un simbol al latinităţii noastre istorice. Redescoperirea valorii cognitive a acestui simbol se impune cu atât mai mult cu cât, dupã numele ţării, România, Romanaţiul este una dintre puţinele denumiri geograiice care include numele poporului român, toponim care definea şi ar fi timpul să redefinească o unitate administrativ-teritorialä aşa cum este în prezent judeţul Ott. Romanaţiul a fost continuatorul unei forme administrative romane, o expresie lingvistică şi istorică a continuitii româneşti. În acelaşi timp Romanaţiul a contribuit la realizarea proiectului statalităţii noastre, iar prin cei trei domnitori pe care i-a dat Ţării Româneşti, Radu Bădica (1523-1524), Matei Basarab (1632-1654) şi Constantin Brâncoveanu (1688-1714) a îmbogăţit în chip strălucit tradiţia dinastiei românilor.