Acasă Actualitate Vatra primarului Gheorghe Tudoraşcu, Dobrosloveni, deschisă turismului

Vatra primarului Gheorghe Tudoraşcu, Dobrosloveni, deschisă turismului

493

În zona de centru a comunei se află Centrul de Informare și Promovare Turistică al Comunei Dobrosloveni, care are misiunea de a promova zona localităţii ca valoare istorică, arhitectonică și culturală multiseculară în context european. Centrul are un rol important pentru turişti, acela de a-i ghida către obiectivele turistice. Obiectivele turistice despre care se scrie detaliat în ghidul turistic al localităţii: „Dobrosloveni deschide porţile turismului în judeţul Olt”. Realizat în condiţii grafice de excepţie, ghidul turistic prezintă istoria localităţii, obiectivele turistice, legendele, bucătăria tradiţională locului, dar nu în ultimul rând şi o hartă turistică a comunei.

În ultimii ani, primarul comunei Dobrosloveni, Gheorghe Tudoraşcu, a investit mai mult decât fonduri materiale. A investit sentimente, promovând orice proiect menit să dezvolte comuna. Astăzi, Dobrosloveniul nu mai este un simplu loc pe harta judeţului, ci un plai al tradiţiei, istoriei şi dezvoltării. Astfel, din broşura turistică aflăm ce în cărţile de istorie nu e spaţiu să se scrie. Aflăm dezvoltarea administrativă a unei localităţi, care se dezvoltă de la aşezare, municipiu, la cetate romană.
Broşura leagă într-un cotor un ghid turistic bilingv: român-englez, fiind astfel un produs complex, cu largă adresabilitate şi bine reaşizat. Primul capitol al ghidului este despre Dobrosloveni. Din care aflăm că Dobrosloveni este o comună încarată de istorie şi tradiţie, conform atestării istorice la data de 01.09.1579, în timpul voievodului Mihnea al Ţării Româneşti. Satul Reşca (căci aici se află izvorul istoric al comunei), este situat în partea de nord-est a comunei, pe locul vechii cetăţi antice Romula Malva, un nume latin păstrat, ce a fost capitala Daciei Inferioare şi, mai târziu, a Daciei Malvensis – considerată o metropolă a antichităţii. Aceasta a beneficiat de condiţii climaterice propice aşezămintelor româneşti, încă din comuna primitivă a epocii neolitice, reprezentată prin diverse culturi, din care cea mai importantă este cultura Vădastra, dar prezenţa umană este amintită şi în epoca bronzului şi a fierului, lucru dovedit de numeroase dovezi arheologice, încă existente, ce aparţin acestei perioade. În broşură găsim planşe cu imagini ale diverselor dovezi arheologice. A urmat perioada de venire a romanilor, în care zona continua să se numească Malva. Romanii instalându-se la începutul secolului al II-lea, perioadă de cucerire a Daciei, au creat un oraş. În acea vreme au fost trimise, pe acest teritoriu, mai multe legiuni romane cum ar fi: Legiu XI Claudia şi Cohors I Flavia Comangenorum.
În timpul Domniei Hadrian, când a fost cucerit teritoiul au fost aduşi la Romula colonişti romani, care, stabilindu-se, au pus bazele aşezării civile. În convienţuire cu băştinaşii geto-daci s-a produs dezvoltarea urbanistică a oraşului, ajungându-se chiar la rangul de municipiu, primind numele de Romula (mica Romă).

Numele dacic, înaintea Romulei, era Malvenis, vechea demunire a aşezării dacice în secul al II-lea, lucru atestat de trei inscripţii încă existente. A avut loc şi o reformă administrativă în timpul împăratului Hadrian, deoarece înşuşi împăratul acorda o importanţă deosebită ţinutului. Romula a cunoscut o adevărată dezvoltare a vieţii urbane, devenind un important centru vamal şi reşedinţa guvernatorilor Daciei Inferioare. S-au ridicat construcţii mari, iar oraşul a fost înconjurat de o centură din pereţi, dându-i calitatea de cetate. Romula funcţiona la rangul de colonie. Amintim şi de un edificiu administrativ şi un cartier rezidenţial în cadrul cetăţii. La graniţa de răsărit a provinciei au urmat atacuri barbare, declanşând criza stăpânirii romane din Dacia. Astfel că, după mai bine de un secol de prosperitate, Romula Malva a suferit distrugeri însemnate din cauza popoarelor migratoare. Invazia lor a determinat ca, în anul 248 d.Hr., părăsirea Daciei de către romani. Romula a fost şi ea abandonată, rămânând să locuiască doar o parte din populaţia săracă ce s-a împăcat bine cu stăpânirea barbară. Ulterior, pe vremea lui Constantin cel Mare, Romula, cu cea mai mare parte din teritoriu, a intrat sub stăpânirea Imperiului Roman. A rămas un sat, care poartă numele de astazi Reşca (din slavonă – pârâu, apă curgătoare). Turiştii pot vizita, biserica monument istoris „Sfinţii Apostilu Pentru şi Pvel şi sfântul Ierarh Nicolae”. Această biserică a fost zidită de Ilinca Dobrosloveanca Setrăreasa în timpul domnitorului Ipsilanti, care mai târziu era cunoscută sub numele de schitul Recica. Mai târziu, schitul devine parohia Reşca. În comuna Dobrosloveni, în anul 2007, a fost construit un parc ce are ca element centrao o cruce, care simbolizează întărirea credinţei creştine pe aceste meleaguri. În anul 2013, în satul Reşca, a fost ridicat un monument în cinstea Sfântului Constantin cel Marem unul dintre cei mai mari împăraţi creştini, deoarece a dat libertate religiei creştine şi a făcut multe fapte favorabile acestei religii. Fiind în legătură cu aceste meleaguri, se spune că, pe timpul împăratului, s-a construit podul peste Dunăre şi s-a refăcut drumul roman ce unea Romula de Sucidava, În satele Frăsinetul de Pădure şi Potopin există lacuri frumos amenajate ce promovează turismul piscicol în zonăa. La capitolul artistic-cultural este de menţionat faptul că în cadrul Căminului Cultural Reşca, funcţionează ansamblul folcloric Romula Malva.
Nici bucătăria dobrosloveană nu este uitată. Oltenii sunt cunoscuţi pentru minunatele bucate tradiţionale pregatite cu drag ca: pâine făcută la ţest, o delicatesă făcută din vremurile străbune, sărmăţule cu foi de varza la pirostrii, orez la cuptor şi ciorba de raci. Iar ca desert: plăcintă cu mere dulci şi cornuleţe făcute în case. Turiştii pot gusta preparate la proţat făcute în curtea frumoasei cabane ce, nu demult, îi aparţinea lui Nicolae Ceauşescu. Posibilităţi de cazare sunt la cabana Bulvanu, casa de vânătoare a lui Ceauişescu, fiind construită la sfârşitul anului 1980 – o vilă din lemn construită în stil ţărănesc cu elemente ristice şi obiecte de ceramică. Este singura cabană de vânătoare unde Ceauşescu rămânea peste noapte. Interesant la această cabană il constituie bogata faună de interes cinegetic, mai ales când vânatul urmează să înceapă.

Da! Comuna Dobrosloveni este un plai mirific, unul oltenesc (chiar dacă se află în zona romanaţeană). Şi asta datorită unei echipe devotate vatrei româneşti, o echipă condusă de primarul Tudoraşcu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.