Dragii mei,
Aşa cum v-am rugat la prima oră de Religie, haideţi să îi dăm lui Dumnezeu înapoi acel un minut cât durează Rugăciunea Tatăl Nostru.
Astăzi o să vorbim despre: semnul Sfintei Cruci, ce reprezintă Sfânta Cruce și Crucea ca obiect liturgic.
Acum, că v-aţi aşezat, am să vă spun cât de frumos a fost mesajul pe care Mântuitorul Hristos L-a transmis duminică la Biserică.
Evanghelia s-a numit simplu: Luarea Crucii şi urmarea lui Hristos.
La ce credeţi voi că s-a referit?
Credeţi că mesajul Mântuitorului Hristos a fost să ne luăm fiecare câte o Cruce în spate şi să ne plimbăm prin oraş cu ea? sau s-a referit Mântuitorul la cruciuliţele pe care voi le aveţi la gât? Categoric nu!
Să ne imaginăm momentul în care Hristos era cu Crucea în spate străbătând drumurile prin Ierusalim, spre dealul Golgota. Cruntă imagine, aşa este?!
Cum era Crucea Mântuitorului? Era grea, bravo, într-adevăr, Crucea era de o greutatea suportată doar de Dumnezeu pentru că ea devenise un “burete” de păcate, adică Hristos purta toate păcatele lumnii asupra Sa.
Deci, la ce Cruce se referă Mântuitorul?
Exact, foarte bine, la greutăţile noastre proprii! Hristos ne cheamă să ne luăm povara proprie şi să Îi urmăm Lui.
Dar ne mai spune ceva, să nu ne ruşinăm de El şi de cuvintele Sale! Adică Mântuitorul Hristos ne cheamă să nu ne ruşinăm că suntem diferiţi prin purtarea Crucii şi iubirea purtată faţă de El!
Da, Hristos a fost diferit! El a adus lumii un mesaj greu de digerat: să îţi iubeşti duşmanii, dacă cineva îţi dă o palmă pe obrazul drept să îl întorci şi pe cel stâng, etc. Un mesaj total diferit! Haideti să fim serioşi. Dacă cineva îi dă lui o palmă, îi întoarce voinicul nostru din prima bancă alta înapoi de îl transferă în clădirea alăturată!
Mântuitorul ne cheamă să fim diferiţi! Să ne acceptăm Crucea fiecare dintre noi şi să nu ne ruşinăm în a o purta în societatea de astăzi.
Fiecare dintre voi când „faceţi ochi” dimineaţa, sau când vă puneţi în pat pentru somn, sau când treceţi pe lângă Biserica de vis a vis de şcoală vă faceţi Sfânta Cruce. Sau, ar trebui să vă faceţi. Deşi, „să nu ne facem de râs”, ascundem gestul nostru, ne e ruşine cu Hristos, facem o cruce mică să nu care cumva să ne vadă cineva.
Dar de ce ne facem Cruce când trecem pe lângă Biserică? sau când vedem o icoană? V-aţi întrebat? „Aşa e bine maică!” nu merge aici. Hai să găsim împreună explicaţiile necesare.
Am să vă arăt eu ce înseamnă a îţi face Sfânta Cruce. (profesorul întinde mâna şi salută un băiat din primele bănci fără însă să îi dea drumul la mână) Salut! Asta înseamnă dragii mei să îţi faci semnul Sfintei Cruci, adică „Îl saluţi” pe Dumnezeu!
Noi, băieţii când ne întâlnim dăm mâna, fetele se pupă pe obraz, dar tot o formă de salut este. Astfel şi când ne închinăm folosim tot o formă de salut, una mai specială este drept, dar o formă de salut.
Haideţi să explicăm această formă de salut. Ţinem cele trei degete strânse pentru că ele simbolizează Sfânta Treime, adică Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, unite într-un singur Dumnezeu.
Celelalte două degete le ţinem „ghemuite în palmă” – de ce credeţi voi? Spunea bunica mea să le ţin strânse ca „să nu îţi bage diavolul coada”.
Pe cine simbolizează ele? Bravo! Pe Adam şi Eva , adică protopărinţii neamului omenesc care stau îngenuncheaţi înaintea lui Dumnezeu. Acum vine şi explicaţia pentru ce spunea bunica mea. Ţinem aceste degete care îi simbolizează pe ei stând în genunchi, bine strânse în palmă, pentru că diavolul şi-a băgat odată coada între ei şi ei nu L-au mai ascultat pe Dumnezeu, adică nu au mai stat ca acum, „ghemuiţi”, au fost neascultători şi izgoniţi dinaintea lui Dumnezeu.
Am explicat de ce ţinem mâna aşa. Acum ducem mâna la frunte pentru a cere binecuvântarea Tatălui, lăsăm mâna jos pentru că Mântuitorul Hristos S-a pogorât de acolo de sus aici pe pământ pentru noi oamenii şi apoi ducem mâna de la umărul drept spre cel stâng pentru că împăcarea noastră cu Dumnezeu şi împreunarea cu El se face prin harul Sfântului Duh adus nouă de Mântuitorul Hristos prin punerea Sa pe Cruce.
Este şi o altă explicaţie, dar mie mi se pare destul de complexă pentru nivelul unor copii anume: cele două degete strânse în palmă reprezintă dubla natură, umană şi divină, reunite în persoana Mântuitorului Iisus Hristos.
Am văzut ce este Semnul Sfintei Cruci. Dar oare Crucea în sine ce reprezintă?
Cine este cel mai înalt din sală? Bun. Haide lângă mine aici în fața clasei. Acum am să te rog frumos să te urci pe catedră. Nu râde. În picioare, sus pe catedră, cu fața spre colegii tăi deoarece te voi transforma în „material didactic” pentru câteva momente.
Vreau să îți întinzi mâinile și să ne arăți cum a stat Mântuitorul Hristos pe Cruce. Bravo. Foarte bine.
Poziția aceasta a mâinilor întinse ale colegului vostru nu pare o îmbrățișare? De acolo de sus, el nu vă cuprinde pe toți cei din clasă într-o mare îmbrățișare?
Dacă ne-am convins că voinicul clasei ne-a dat tuturor o mare îmbrățișare, să fim siguri că Mântuitorul Hristos acolo pe Cruce fiind, a dat o mare „îmbrățișare” lumii întregi.
Am aflat până acum că semnul Sfintei Cruci este un „salut” către Dumnezeu, Sfânta Cruce este o mare îmbrățișare pentru lume și ne rămâne Crucea ca obiect liturgic pe care noi îl cinstim.
Până la Mântuitorul Hristos ce era Crucea? Un obiect de tortură, așa este bravo! Cu toate acestea colega voastră din a treia bancă are la gât o cruciuliță, eu am la mână o metanie cu cruce. Uite și colegul vostru are o cruce la gât și sigur fiecare aveți acasă cruci la care ne închinăm. De ce cinstim noi Crucea dacă ea a fost un obiect de tortură?
Dragii mei, Mântuitorul Hristos a fost răstignit pe Cruce, ceea ce înseamnă că prin simpla atingere a Lui ca Dumnezeu și prin sângele Lui care a curs pe ea, Crucea se transformă din obiect de tortură în altar de jertfă!
Astăzi la oră am văzut că semnul Sfintei Cruci este un salut către Dumnezeu pe care l-am și explicat. Am văzut ce reprezintă Crucea, aflând că ea este o mare îmbrățișare pentru lume și am înțeles pentru ce noi cinstim Crucea, deoarece ea este altarul de jertfă al Fiului lui Dumnezeu.
Știu că vă sunt drag, sau ar trebui… așa că pentru data viitoare am să vă dau o temă scurtă. Am să vă rog ca pe caietele voastre de Religie, în maxim o pagină, să descrieți o întâmplare din viața voastră în care L-ați salutat pe Dumnezeu, sau ați simțit marea îmbrățișare a lui Dumnezeu pentru oameni, v-ați rugat în fața unei cruci și El și-a revărsat dragostea asupra voastră. Mulțumesc pentru participarea la ora de Religie și vă aștept cu drag săptămâna viitoare!
Prof. Teolog Drd. Alin Bolboașă Șofaru
