Miercuri – 20 iulie 2016, de ziua Sfântului Ilie, la Șerbănești, are loc cea de-a VII-a ediție a serbării câmpenești ce poartă numele de „SĂRBĂTOAREA SECERIȘULUI”. Inițiativa acestei sărbători a satului aparține primarului Titi Peligrad, cel care, încă din 2009, susține acest proiect spiritual al locului. Succese consecutive, acțiuni reușite ce au făcut din Sărbătoarea Secerișului una consacrată în zonă, dar și la nivelul județului Olt…
Susținută de Consiliul Județean Olt, alături de Școala Populară de Arte și Meserii Slatina, în colaborare cu Consiliul Local, Primăria Șerbănești, și nu în ultimul rând Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale și Cultural Olt, evenimentul din vara acestui an se vrea a fi, ca de fiecare dată, o reușită și o ediție de neuitat. Sărbătoarea de Sfântul Ilie, la care primarul comunei, Titi Peligrad, ține atât de mult, urmează a se derula în zona Târgului Săptămânal din centrul localității, acolo unde sunt așteptați să vină, în număr cât mai mare, locuitorii uneia dintre cele mai frumoase așezări rurale din județul Olt, pentru a participa la evenimentele programate să se deruleze cu ocazia Sărbătorii Pâinii, ajunsă, iată, la ediția a VII-a.
Program variat, cu invitați de marcă și muzică de calitate
Startul evenimentelor programate în ziua de 20 a lui Cuptor, se va da în cea de-a doua parte a zilei, puțin după orele 16:30, atunci când, după sosirea invitaților, cei prezenți vor putea admira atât vernisajul expoziției ce poartă denumirea generică de „DRUMUL PÂINII”, cât și un târg al meșterilor populari, ținut, ca-n fiecare an, la Șerbănești, județul Olt.
Ulterior, începând cu ora 17:00, timp de un ceas, va avea loc un prim program artistic susținut de tinerii și talentații artiști ai Școlii Populare de Arte și Meserii din Slatina, o instituție condusă de directorul Viorel Pintea, care răspunde, de fiecare dată, propunerilor de parteneriat de acest gen, venite din comunele Oltului.
Mai departe, în jurul orelor 18:30, Ansamblurile Folclorice din Crîmpoia și Gura Padinii, alături de cele din Șerbănești și GAL-ul Ghimpețeni, vor întreține atmosfera de sărbătoare ce va continua cu un spectacol de marcă sub semnătura Ansamblului Folcloric Profesionist „Doina Oltului”.
Diplome de meriti și de fidelitate, pe muzica lui Constantin Măgureanu!
Tot în cadrul celei de-a VII-a ediții a „Sărbătorii Secerișului”, între momentele artistice prezentate anterior, mai exact în jurul orelor 18:00, primarul Titi Peligrad va acorda diplome și premii atât cuplurilor ce au împlinit 50 de ani de căsătorie, în anul 2016, cât și elevilor din localitate ce au obținut media cea mai mare la Evaluarea Națională din vara acestui an.
Astfel, vor fi acordate nouă diplome de fidelitate pentru 50 de ani de căsătorie următoarelor familii: Marin și Polina ȘTEFAN, Petre și Alexandra BLEJA, Marin și Maria IONESCU, Ilie și Matilda PĂTRAȘCU, Radu și Ioana BABOI, Florea și Floarea PARASCHIV, Marin și Manda BABOI, Petre și Maria ȘTEFAN, Gheorghe și Maria COSTACHE. Ulterior, diplome de merit pentru rezultate bune obținute la evaluarea națională de anul acesta, vor obține și elevii AMZA M. Cristian Andrei și RASOL I. Mihaela Georgiana.
„Drumul Pâinii” – o expoziție pentru istorie, în cinstea strămoșilor
An de an, la Șerbănești, etnograful Rada Ilie este inițiatorul unei spectaculoase expoziţii de produse de panificaţie tradiţionale – „Drumul Pâinii”, folosite la sărbători și-n toate etapele cronologice ale vieții: naşterea, nunta, sărbătorile de peste an şi, în final, înmormântarea, cu tot ce presupune aceasta odată cu plecarea omului la cele sfinte.
Iată ce spunea, la ediția de anul trecut, etnograful Rada Ilie, despre această expoziție: „Pâinea era folosită de la naştere la nunta până la moarte şi la toate obiceiurile care erau necesare într-un an calendaristic. Pâinea a fost nelipsită de la masa omului. În acele vremuri, când noi, acum, nu ştim pe unde să ne băgăm la umbră, stăteau cocoşaţi în câmp şi lucrau pentru a termina până la sărbătoare. Luau mănunchi cu mănunchi şi, în felul acesta, recoltau hectare. Sfârşitul treierării grâului era un moment de sărbătoare – îşi duceau recolta acasă şi erau foarte mulţumiţi. Din nicio gospodărie, de la nicio masă, nu a lipsit pâinea, era un respect pentru pâine. Femeia avea un rol foarte important în gospodărie: ea ţesea, ea cosea, ea îşi creştea copiii şi ştia să îi educe, ea îl însoţea pe bărbat la muncile câmpului. Pe lângă această expoziţie am adus şi nişte ii lucrate în comuna Cezieni, care acum două săptămâni, o parte din ele, au fost premiate pentru valoarea lor artistică. Peste tot prin lume unde se poartă o ie, se ştie că este românească. Un alt rol al femeii era acela că îşi îmbrăca întreaga familie. Bâlciul însemna un omagiu adus anului agricol ce se încheia.”
O capelă necesară la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Șerbănești. Investiție susținută de Longin Drăghicescu
În zilele de dinaintea sărbătorii satului, la Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Șerbănești se lucrează intens. Proiectul capelei din curtea acesteia prinde contur pe zi ce trece. Aici, fără nicio reținere în cheltuirea banilor care sunt necesari pentru o lucrare trainică, Longin Drăghicescu, fiu al comunei, susține investiția. E vorba de o construcție realizată de la zero, încadrată perfect în arhitectura bisericii, care va deservi locuitorii arondați acestei parohii. O dovadă că oamenii care vor cu adevărat găsesc prilejul potrivit pentru a susține demersuri de interes public…
Repere ale unei administrații locale în interesul cetățeanului
Aflat în fruntea comunei încă din anul 1990, primarul Titi Peligrad s-a dovedit a fi unul dintre cei mai performanți edili din județul Olt, un om care, odată cu trecerea vremii, a reușit să facă din Șerbănești o comună cum trebuie să fie toate din această țară. O infrastructură modernă, completă, în care se regăsesc elemente de civilizație pe care unele zone urbane din această țară încă le visează: apă curentă, canalizare, gaze naturale, drumuri moderne, atât în comună cât și în zona terenurilor agricole…
Și lista este deschisă pentru că la Șerbănești administrația locală e chiar în slujba oamenilor. Aleatoriu, în continuare, câteva repere ale schimbării la față a Șerbăneștiului, investiții de dată recentă, care se adaugă celor deja existente:
– Extinderea rețelei de apă în punctul ȚIGĂNIE, strada Lăutarilor, pe o lungime de 1.400 metri, investiție de 117.778, 76 lei, sumă din bugetul local;
– Modernizare prin asfaltare drum comunal pe strada Mac Rădulescu, în lungime de 537 metri, investiție în valoare de 493.548, 65 lei, sumă din bugetul local;
– Înlocuirea tablei de pe acoperișul dispensarului medical uman;
– Înființare cabinet stomatologic și farmacie în dispensarul medical uman!
– Modernizare sistematizare și dotare Cămin Cultural prin programul FADR Măsura 3.2.2. prin Grupul de Acțiune Locală (GAL) Vedea-Găvanu-Burdea, în valoare de 60.517 Euro – din fonduri europene, și 80.000 Euro – din bugetul local;
– Realizarea Planului Urbanistic General;
– Întreținere drumuri comunale prin balastare.
– Constuirea a două podețe casetate pe afluentul Dorofeiului-Valea Stârcului, din sume alocate pentru refacerea infrastructurii în urma inundațiilor;
– Modernizare drumuri locale prin „Programul Național de Dezvoltare Locală”, aprobat prin OUG 28/2013, a străzilor Grădiniție și o parte din strada Stârcu;
– Regularizarea, decolmatarea pârâului Dorofei.
– Modernizare drumuri locale, proiect finanțat prin „Programul Național de Dezvoltare Locală”, aprobat prin OUG 28/2013, a străzilor Rasolani și Stârcu;
– Modernizare, sistematizare Dispensar medical Uman, investiție în valoare de 340.238, 34 lei, sumă din bugetul local;
– Extindere conductă de gaze naturale pe străzile CORDUN și DOROFEIULUI;
– Schimbat acoperișul la Școala Gimnazială „Dumitru Popovici” – Șerbănești;
– Modernizarea iluminatului public pe străzile D. Popovici, D. Caracostea, Mac Rădulescu, Grădiniței, prin instalarea a 200 lămpi cu leduri;
– Finalizarea lucrărilor la Dispensarul Medical Uman;
– Continuarea lucrărilor la modernizarea drumurilor locale, proiect finanțat prin „Programul Național de Dezvoltare Locală”, aprobat prin OUG 28/2013, investiție în valoare de 883.625 Euro;
– Achiziționare buldoexcavator cu toate accesoriile.
Şerbăneşti, rânduri de istorie
Comuna Şerbăneşti se întinde pe 41 km2, este alcătuită din satele Şerbăneşti de Jos, Şerbăneşti de Sus şi Strugurelu…
Localităţile vecine comunei Şerbăneşti sunt: în partea de nord – comuna Movileni – mărgineşte satul Şerbăneşti de Sus. În partea de sud – comuna Crîmpoia, satul Buta – mărgineşte satul Şerbăneşti de Sus. În partea de est – comuna Tufeni – mărgineşte satul Şerbăneşti de Jos, iar la vest – Vîlcele – care mărgineşte tot satul Şerbăneşti de Jos. Este o comună primitoare, cu oameni modeşti şi cu un suflet cald.
Localitatea este aşezată în Câmpia Boianului, pe platoul dintre râul Olt şi râul Vedea, pe şoseaua Slatina-Potcoava-Roşiori de Vede. În această comună s-a dezvoltat o industrie puternică, influenţa acestei localităţi se face simţită prin aceea că atrage o mare parte din forţă de muncă a comunei.
La 1717, Şerbăneştiul apărea în harta anexată la Istoria Daciei de Antonio del Chiaro. Mai târziu, pe la 1780, localitatea este menţionată într-o altă hartă anexată la: Istoria Transalpină a Daciei de Franz Iosif Sulger. Aici, comuna apare în două unităţi administrative: Şerbăneşti de Jos şi Şerbăneşti de Sus, care, atunci, erau comune separate.
Se spune că, pe la anul 1240, când au năvălit tătarii şi au ajuns şi prin aceste meleaguri, aici au ridicat un „deal” care se află în satul Buta, ce aparţinea de comuna Şerbăneşti pe la poalele căruia şerpuieşte pârâul Dorofeiul. Se mai ştie că moşia pe care se află comuna Şerbăneşti a fost proprietatea lui Radu Şerban (1602-1611) de unde a rămas mulţi timp denumirea comunei de Şerbăneşti Domneşti. Prima atestare documentară a localităţii datează din timpul domnitorului Neagoe Basarab – 1512-1521, „care, printr-un hrisov, domnitorul închină satul mănăstirii Cutlumuz, de la Muntele Athos”.
După anul 1840, localitatea Şerbăneşti este atestată documentar în toate indicatoarele de localităţi ale Ţării Româneşti. Comuna Şerbăneşti a fost cunoscută şi de către unii călători din vremea respectivă, căci, în perioada anilor 1800-1860, drumul de la Bucureşti la Craiova trecea prin Ciolăneşti-Balaci-Şerbăneşti spre Slatina-Craiova, trecând Oltul pe la Ipoteşti-Coteana. Prin localitate a trecut şi oastea lui Tudor Vladimirescu, în 1821.
Poziţia geografică a comunei existente în Câmpia Boianului a dat roade mari localnicilor comunei. Viticultura, de asemenea, este o ocupaţie destul de veche a şerbăneştenilor. Autorul aminteşte şi de pomicultură, grădinărit, creşterea viermilor de mătase, apicultură, pescuit, precum şi de o altă îndeletnicire a sătenilor: meşteşugul – ocupaţie importantă în această comună, unde se prelucrau fierul, lemnul şi se realizau cojoace. Şerbănăştenii au ştiut mereu să se distreze, iar în acest sens se organizau bâlciuri. Comuna Şerbăneşti a fost vatră a multor personalităţi, care au făcut cinste zonei, judeţului şi ţării: Dumitru Caracostea, Dumitru Popovici (autor a mai multor scrieri), Matei Vlad (cu o bogată activitate publicistică), Octavian Nicolae (autor de studii şi dicţionare ale limbii germane) etc.
La nivelul comunei Şerbăneşti există două aşezăminte de cult: Biserica din satul Şerbăneşti, cu hramul „Sf. Ioan Botezatorul“ şi „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“ – declarată monument istoric, ctitorită de preoţii Ilie şi Scarlat, pe la anul 1874 – pictură interioară este executată în frescă; Biserica din satul Şerbăneşti de Sus, cu – hramul „Adormirea Maicii Domnului” – ctitorită de boierii Caracostea, Hristodor şi Despina pe la anul 1964 – pictură interioară este executată în frescă cu sfintele icoane de pe catapeteasmă pictată de urmaşii lui Tătărescu – icoane de patrimoniu.
Comuna Şerbăneşti a avut locuitori care au participat la multe războaie, oameni care au făcut şi fac cinste prin vitejia de care au dat dovată, jertfindu-se pentru patrie. Cel mai important eveniment al anului se consumă de sfântul Ilie, pe 20 iulie, când are loc Sărbătoarea Secerişului, care, anul acesta, a ajuns la ediţia a VII-a.
