Privită de peste stradă, Prefectura Olt nu transmite cetățenului slătinean sau celui care tranzitează capitala județului decât amprenta unui edificiu administrativ. Imprimă, totuși, o autoritate. E instituția reprezentativă a Guvernului României în teritoriu, cea care, deși sună pompos și desuet, în același timp, are autoritatea de a veghea la respectarea legii de către cei situați pe diverse paliere ale instituțiilor publice, aflați în interacțiune cu sistemele și mecanismele de funcționare ale statului român.
Alteori, aceeași instituție e privită cu ură de către oameni care au venit aici să-și caute dreptatea și nu au găsit decât un răspuns întocmit eminamente birocratic, la o petiție scrisă cu încredere și speranță…
Ar fi multe de spus pe seama modului de abordare dinspre societatea civilă spre edificiul de pe bulevardul central al cosmopolitului târg al Slatinei. Aici, în echipa care astăzi guvernează local, alături de un prefect disciplinat, uneori în exces, și asta poate fi interpretat și ca o virtute, dar și ca un păcat, se află Emanuel Oproiu. Nici el ajuns acolo decât prin regulile de domnie fanariotă, care se perpetuează astăzi instituțional.
Numai că, fără să-l raportăm în antiteză cu Neacșu, Oproiu are astăzi detașarea unui tehnocrat, a unui funcționar care știe că nu trebuie să se subordoneze decât legii și principiilor de guvernare ale acesteia, fără a mai fi atent atunci când avizează un document venit de la o primărie de pe uliță sau de la o autoritate mai cu sediul în centru civic, pe cine deranjează sau pe cine poate să supere.
Fără buton de comandă la Consiliul Județean, fără telefon roșu conectat la obiectivele politice ale partidului majoritar, Oproiu joacă, practic, degajat de elementele de constrângere ale furcilor caudine specifice funcționarului care trebuie să nu supere, pentru că aparține unui angrenaj politic, chiar dacă, oficial, nu se regăsește în rândurile activului de partid. Chit că acest tip de personaj e cu cotizația plătită la zi.
Într-o țară care invocă momente zero, care caută oameni ca puncte de plecare spre repere ale unor noi proiecte socio-umane, actualul subprefect de la Olt se încadrează, destul de ușor, în profilul așteptat. Chiar și pentru faptul că nu are aspirații politice și nu participă, voluntar sau adus de acasă, în nu știu ce sondaje de opinie făcute de strategi naționali, specialiști indubitabili consacrați în pierderi de alegeri.
Într-un fel, dacă astăzi Prefectura Olt a reușit să se țină departe de presiunile politice, de confirmarea unor ilegalități, chit că acest lucru a deranjat economic niște cercuri de interese, asta se întâmplă și pentru că într-o lume continuu încrâncenată, la Olt e un subprefect detașat de aria compromisurilor administrative…
un pulifrici care nu stie pe ce ia salariul,o fantoma a lui Toma prin prefectura :)))))))))