Cronometrul de Serviciu

Majoritatea covârşitoare a locuitorilor din Slatina primeşte o palmă de la consiliul local. Cetăţenii, buni plătitori de impozite şi taxe, văd cum banii lor sunt direcţionaţi în favoarea câtorva zeci de slătineni şi-n defavoarea altor 70 de mii de… alţi slătineni. Mai precis, două blocuri vor primi, în urma unui concurs tâmpit, organizat de municipalitate, investiţii în lifturile din scara blocului. Ca un premiu, la care contribuţia preafericiţilor cu lift făcut din banii municipalităţii este zero. Cum zero este şi capacitatea profesională a celui care a dat aviz de legalitate pe acest proiect. A fost violată Legea 230/2007 a asociaţiilor de proprietari, în câteva puncte esenţiale. În mod normal, aceasta, adică legea, şi situaţia generată în consiliul local de la Slatina, în seara zilei de 25, ar trebui să genereze o reacţie a Prefecturii Olt. În concluzie, de acum încolo, dacă vi se arde vreun bec prin casă, se strică vreo baterie la chiuvetă sau clopotul de la vasul de wc, chiar şi în cazul în care vântul sparge un geam de pe casa scării, apelaţi la Primăria Slatina. Plătesc tot! În curând şi ratele de la bancă. Din banii contribuabililor. Primul pas a fost făcut cu lifturile…

 

Pe 29 iunie a.c., cetăţenii care au intrat pe site-ul www.cjolt.ro, au avut parte de o surpriză: site-ul are o nouă interfaţă. Una mai practică, bine structurată şi nu atât de alambicată, aşa cum era în ultimii 10 ani. Site-ul are, în bara de meniu, cinci titluri de rubrici, fiecare cu subcategoriile aferente, pe lângă butonul care duce la pagina de start şi stema judeţului Olt. Pe pagina de start întâlnim un slide (un meniu cu rubrici importante care este redat prin efectul de succesiune), o listă, pe orizontală, cu instituţiile subordonate Consiliului Judeţean Olt şi o listă cu proiectele derulate de aceeaşi instituţie. Cetăţenii pot verifica şi Minutele din cadrul şedinţele de consiliu, precum şi procesele-verbale sau convocările hotărârile luate de instituţia în cauză. Cei interesaţi de istoria judeţului au posibilitatea de a citi o monografie a judeţului, de a vedea o hartă interactivă sau de a afla despre personalităţile, patrimoniul şi cultura judeţului. Pagina de internet a Consiliului Judeţean are şi o variantă în limba engleză. Restul, descoperiţi pas cu pas, la următoarea adresă: www.cjolt.ro.

 

Luni, 29 iunie a.c., a fost una dintre zilele importante ale ALRO, cea de dinaintea împlinirii a 50 de ani de la prima şarjă de aluminiu. Cu această ocazie, compania a dorit să îi aibă aproape pe slătineni la acest eveniment, şi anume: şi-au deschis porţile pentru ca cei interesaţi să poată vedea halele de producţie ale aluminiului, să afle istoricul uzinei, precum şi drumul aluminei până la aluminiu. Slătinenii au avut puse la dispoziţie autobuze ale primăriei cu care au putut ajunge la Punctul de Lucru Aluminiu Primar, de pe strada Piteşti nr. 116 şi la Punctul de Lucru Aluminiu Prelucrat, de pe strada Milcov nr. 1. Locul de îmbarcare a fost platoul Casei de Cultură a Tineretului, care a fost plin de slătineni. Aceştia s-au îmbulzit sau au stat la coadă pentru a intra în autobuze. Numărul vizitatorilor a depăşit pe cel estimat de către organizatori, căci mulţi slătineni curioşi şi interesaţi au luat de Sf. Petru calea aluminiului românesc.

 

Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Olt, prin intermediul unui comunicat de presă, îşi anunţă realizările din perioada 19-25 iunie a.c.. În această perioadă, 90 de jandarmi au acţionat zilnic, în judeţului Olt, efectuând 143 de misiuni de menţinere şi asigurare a ordinii publice. Aceştia au mai executat şi un număr de 14 misiuni cu 39 efective în cooperare/colaborare cu alte instituţii. Au fost aplicate 25 sancţiuni contravenţionale după cum urmează: şapte avertismente, 18 amenzi (în cuantum de 4.400 lei). Jandarmii olteni au constatat un număr de opt infracţiuni, dintre care două infracţiuni în mod independent şi şase infracţiuni în cooperare cu Poliţia, cu opt autori identificaţi.

 

Ca în fiecare an, din 1998, România îşi sărbătoreşte Tricolorul pentru care s-a vărsat sânge şi s-a suspinat. La Slatina, acest tip de zile nu prezintă interes pentru cetăţeni, care nu au nicio curiozitate. De vină sunt mulţi factori, iar la aceste sărbători naţionale participă cadrele militare, directorii şi funcţionarii deconcentratelor, care îşi au notat în agenda de lucru această dată. Iar pentru aceste ceremonii, timp câteva zeci de minute, circulaţia trebuie dirijată pe alte străzi. Ceremonia din acest an a avut loc pe platoul din faţa Prefecturii Judeţului Olt, iar momentele au fost bine organizate. La început, drapelul a fost adus de câţiva militari. Prefectul judeţului, Silviu Neacşu, a spus câteva cuvinte despre importanţa şi rolul acestei zile în vremurile noastre. Apoi, un istoric al Muzeului Judeţean Olt a prezentat istoricul acestui important simbol naţional. După aceste momente, un serviciu religios a fost susţinut de un sobor de preoţi, care au sfinţit drapelul, care, apoi, a fost înălţat pe catarg în timp ce se intona imnul de stat. Evenimentul s-a încheiat cu o paradă a gărzii de onoare, formată din militari. Nu au lipsit din decor americanii de la Deveselu. Cam mult, cam des, în ultimul timp…

 

Se vorbeşte de un liberal surpriză care va intra, fără menajamente, în competiţia pentru Primăria Slatina. Altul decât cei patru anunţaţi până acum: Gabriel Dima Buliteanu, Ana Maria Ciauşu, Sorin Brătoi şi Marian Căruntu. Elementul surpriză ar urma să fie Marius Bălaşa, profesor de sport, titular la Liceul cu Program Sportiv Slatina, fost director prin Ministerul Educaţiei, pe vremea PDL-ului, inspector şcolar general, dizident faţă de Darius Vâlcov, liberal ajuns pe filiera lui Gigel Ştirbu, vorbitor bun de limba-română, mult mai incisiv decât o parte dintre cei patru, Bălaşa chiar sună şi se vede bine. Iar până acum, Slatina este o ţintă pentru profesori, nu? Emil Albotă, Victor Iacobescu şi… ultimul nominalizat: Marius Bălaşa. Pentru ceea ce va fi, exact la anul pe vremea asta, competiţia pentru Primăria Municipiului Slatina.

 

Datele sunt oficiale, publice, iar interpretarea e la liber. La nivel judeţean, în procente, avem 7,54% şomeri, ceea ce înseamnă 13.417 oameni aflaţi în căutarea unui loc de muncă. Într-un fel, e normal. În altul, e destul de comentabil. Cei mai mulţi şomeri olteni se înregistrează în Slatina şi sunt 5.041. Evident, şi populaţia e mult mai numeroasă decât în celelalte localităţi ale judeţului, dar şi oferta dată de piaţa forţei de muncă e suficient de mare. În aceste condiţii, pare că imaginea municipiului reşedinţă de judeţ, de oraş dinamic, cosmopolit, nu e chiar ceea ce pare în unele materiale de propagandă electorală…

 

După ce, în urmă cu două luni, deşi se aflau pe locul patru în play-off-ul Seriei a II-a din Liga a 2-a la fotbal, cu şanse mari de promovare, oficialii lui FC Olt anunţau retragerea echipei din competiţie, aducând argumente de ordin financiar, miercuri, 24 iunie 2015, suporterii formaţiei slătinene au primit şi o veste ceva mai bună. Mai exact, prin vocea preşedintelui Ivan, s-a făcut anunţul oficial, conform căruia FC Olt va evolua din noul sezon în Liga a 3-a, având un singur obiectiv: promovarea în Liga a 2-a. Oprescu rămâne tehnicianul echipei şi în sezonul ce va urma. În noua echipă de conducere se vor regăsi Zoltan Erdei jr. şi Andrei Petru. Primul, fost arbitru divizionar B, cel de-al doilea, un bun cunoscător al sportului rege, lider al galeriei care i-a susţinut, necondiţionat, pe fotbaliştii slătineni. Acum, rămâne de văzut cum va evolua, şi în ghete, noul proiect FC Olt. Important e că povestea merge mai departe.

 

Judecătorii de la Curtea de Apel Craiova au răspuns pozitiv solicitărilor făcute de soţii Marinescu: Eugenia-Carmen şi Iulius-Severus. Primul, fost preşedinte al Tribunalului Olt, cel de-al doilea avocat. Solicitarea: înlocuirea arestului la domiciliu cu o măsură mai blândă: controlul judiciar. Chiar şi aşa, după stabilirea noului dispozitiv legal, cei doi au o seamă de interdicţii, dar problema nu este aici, ci în perspectiva imediată care-i vizează pe aceştia. Pentru că, mai devreme sau mai târziu, la capătul procesului penal, soţii Marinescu riscă o condamnare într-un dosar tâmpit de corupţie, în care denunţătorii sunt nişte personaje cu fuste largi din anturajul familial al renumitului Bercea Mondialu. Mai mult, procesul e deja pe rol, iar evoluţia dosarului nu e cea mai favorabilă celor doi.

 

Cei de la AS Milcov au coborât cu picioarele pe pământ, repede, după dubla confruntare cu cei de la Turnu-Măgurele, în barajul pentru promovarea în Liga a III-a. Campioana judeţeană, cea care joacă meciurile de acasă în Slatina, s-a bucurat degeaba după tragerea la sorţi. Cei de la Sporting Turnu Măgurele, după ce au câştigat partida de acasă, de la ei, cu 2-0, au venit la Slatina şi au jucat corect. Fotbal. Spre finalul meciului retur conduceau deja cu 3-0, iar dacă oltenii au marcat un gol, nu a fost de ajuns pentru a salva o prestaţie slabă, un parcurs de baraj în care nicio secundă nu s-a pus în balanţă, la modul serios, numele echipei câştigătoare. Altfel, victoriile din campionatul judeţean se dovedesc, iată, a fi doar baloane de săpun. Barajul este baraj…

 

La „Minulescu”, în Slatina, a dat exemenul de capacitate şi Andreea Prina, fiica ultimului primar ales al Slatinei, demisionar de câteva zile, Minel Prina. Rezultatele obţinute de Andreea sunt meritorii şi pot fi încadrate cu uşurinţă în zona care delimitează notele foarte bune. Cu o medie generală de 9,17, compusă din 9.05 la Limba şi Literatura Română şi 9.30 la Matematică, Andreea Prina poate intra la orice liceu din judeţul Olt, la orice secţie. Ce este senzaţional şi consemnabil pentru un ziar, în această informaţie, e normalitatea notelor de mai sus. De obicei, copii demnitarilor, şi au fost situaţii de acest gen şi la Olt, obţin la concursurile de acasă nota 10 (zece). În cazul de faţă, nimeni nu a apăsat pe butoane.

 

Din capul locului, e foarte bine ca instituţiile publice, agenţii economici, să sprijine artiştii talentaţi, aflaţi la început de drum şi, evident, într-un impas financiar. Numai că, uneori, astfel de lucruri se fac prost şi dau la fel de… prost. Spre exemplu, Primăria municipiului Slatina a dispus acordarea unui ajutor de două mii de lei (douăzeci de milioane de lei vechi) către Elena Luiza Otincelescu pentru a pleca, la toamnă, la un festival de muzică uşoară din Turcia. Chestiunea, de aici încolo devine interesantă: în Primăria Slatina, pe o poziţie cheie, lucrează mama tinerei artiste. Cu de la sine, vine întrebarea: dacă Elena Luiza nu o avea pe mama angajată la primărie, ar mai fi primit vreodată ajutor de acolo? Răspunsul, de la caz la caz, de la om la om, în funcţie de afinită şi… Oricum, mic ajutorul, dar mare imoralitatea din el.

 

Când toată lumea e concentrată pe acţiunile DNA-ului şi pe Cupa Americii la fotbal, cât şi pe alte lucruri importante din viaţa altora, nestingherit, în judeţ, a început recoltatul grâului. Altădată, o sărbătoare, acum, doar o activitate lucrativă oarecare, pe care nu o mai bagă nimeni în seamă. Nu există nimic spectaculos în aşa ceva, până la urmă, nu-i aşa? În schimb, cei care fac asta o fac bine, dar vremea şi condiţiile climaterice de peste an nu-i ajută. Aşa că, anul acesta, media de până acum este de aproape trei mii patru sute de kilograme la hectar. O recoltă mică, dacă ne raportăm la investiţia în sine şi la aşteptările de un an întreg, ale celor care mai cred că agricultura poate salva România…