Viaţa culturală de la Olt este zălezită, ceea ce face ca nicio localitate din judeţ să nu poată deveni o capitală a culturii. În reşedinţa de judeţ, Slatina, lucrurile se mai mişcă, se mai face mişcare de rezistenţă prin cultură. Un exemplu viu al mişcării este revista Olt Art, care vine trimestrial spre a reaminti locul culturii în societate, o societate forţată să trăiască într-o criză nedreaptă şi impusă de cei care nici nu ştiu ce înseamnă substantivul „cultură”.
Cu o grafică elegantă în cele 94 de pagini, revista culturală „Olt Art”, îl are, la loc de cinste, pe prima copertă, pe marele Ion Minulescu. Revista Asociaţiei Culturale „Olt Art”, susţinută de Primăria Slatinei, celebrează primele zece numere cu nume precum: C. Ştefănescu-Goţa, Costel Ştefănescu, Liliana Negoi, George Vaiman, Alexandru-Chirilă Stanciu, Alejandro Lopez Andrada, Veronica Constantin, Nicolae Rogobete şi alţii. Pe cea de-a doua copertă, întâlnim un colaj de imagini cu Traian Zorzoliul, plecat recent dintre noi, iar pe coperta a treia vedem efecte vizuale obţinute de un aparat foto al Cristinei Bacicu-Botez. Ne reîntâlnim cu Ion Minulescu, de data aceasta pe coperta a patra, unde putem lectura poezia „Nu sunt ce par a fi”.
Revista se deschide cu rubrica „Eminesciana”, unde putem lectura alocuţiunea editorului-şef al revistei, Constantin Voinescu, pe care a susţinut-o la omagiul lui Mihai Eminescu, de pe 15 ianuarie a.c., de la Drăgăşani. În aceeaşi rubrică, C. Ştefănescu-Goţa ne prezintă o traducere în franceză a poeziei „Doină” a „poetului nemuririi noastre”. Răsfoind revista, dăm de „Paradigme”, rubrica în care lecturăm un articol interesant semnat de Cornel Nicolae, intitulat sugestiv „A treisprezecea zodie”. Înainte de rubrica „Sic cogito”, unde putem citi cea de-a doua parte a articolului „Existenţa ca paradox”, de Costel Ştefănescu, putem citi cu sufletul poemele lui Virgil Dumitrescu. Doriana Popescu ne invită să o cunoaştem pe Alexandrina Cernov, o femeie puternică. „Cronica literară” este o rubrică nelipsită şi semnată de C. Voinescu, care mai semnează şi „File din istoria literară” despre Ion Minulescu. În acest număr, cartea analizată este „Margini de infinit”, semnată de Liuţa Scarlat. Printre „Vitralii”, putem „vedea” articolul scris de Dorin Teodorescu, „Biblia de la Bucureşti şi Constantin Brâncoveanu”. Avem parte şi de „Proză”: „Ce s-a întâmplat cu o pasăre cântătoare”, de Silviu Gorjan. Maria Ionică ne prezintă un „Document inedit referitor la data naşterii lui Marin Sorescu”. Dumitru Botar scrie o „Cronică sentimentală” la cartea lui Paul Sârbu, „Roze postume”. Cornel Nicolae, în articolul „Mai mult ca păcatul”, scrie despre „cartea cu pagini de izbântă”, „Mai mult ca trecutul” – a lui C. Voinescu. Un alt articol interesant este cel despre tenorul Constantin Bădescu, semnat de Alexandru-Chirilă Stanciu. Puţină „Historie” nu strică, iar Florin Popescu ne oferă „Primele atestări documentare ale satului Stoborăşti”. Despre un personaj important în balade, şarpele, ne spune Veronica Constantin în partea a treia a unui articol dedicat. Directorul Muzeului Judeţean Olt, Laurenţiu Guţică, prezintă file din povestea Slatinei, şi anume despre construirea primului pod fix din Ţara Românească: Podul peste Olt de la Slatina. Cina cea de Taină este un capitol al vieţii lui Iisus, abordat de Nicolae Rogobete în articolul „Ultima noapte a lui Iisus”. O cronică a Premiilor Fundaţiei „Nişte ţărani” este prezentată de Alexandru Fifouiu. Rubrica cea mai interesantă a revistei şi distribuită strategic în revistă este simplu intitulată „Calendar”, la paginile 27, 54 şi 82, pentru lunile ianuarie, februarie şi martie, de unde aflăm datele de naştere sau de deces ale unor personalităţi oltene.
Revista Olt Art, „deschisă tuturor iubitorilor veridici de frumos, trăitori nu doar în Olt, îşi va defini mai bine rostul, dacă nume de faimă culturală naţională şi internaţională îi vor susţine demersul”, după cum spunea C. Voinescu, este mai mult decât o revistă, este o adevărată carte cu articole de calitate.
