Era şi timpul ca slătinenii să reacţioneaze dacă unele instituţii nu au reacţionat la timp. Astfel, sâmbătă, 17 ianuarie a.c., un grup de tineri slatineni a reacţionat în urma crimei ce a avut loc joia trecută in spatele Liceului Sportiv, când o femeie a fost înjunghiată de un bărbat. Drept urmare, mai mulţi tineri s-au decis, ca prin intermediul reţelei de socializare Facebook, să propună o întâlnire şi astfel să arăte că tinerii nu sunt indiferenţi. Tinerii doresc să tragă, astfel, un semnal de alarmă autorităţilor slătinene. La marşul cu pricina au participat în jur de 200 de tineri slătineni, care au avut ca punct de plecare Piaţa Gării şi mare parte a acţiunii s-a desfăşurat pe platoul din faţa Prefecturii Olt. Oricum, autorităţile publice trebuie să înţeleagă: supapa a început să răsufle, iar nimeni nu garantează că toată presiunea socială strânsă acolo poate fi evacuată sub control.
Crima care a zguduit începutul de an în Slatina are un prezumtiv autor. Adrian Gălbenuşe – 29 de ani, din Slatina, vecin al femeii ucise, Norica Niţu, după 38 de ore de căutări ale poliţiei, s-a predat. Reţinut pentru 24 de ore, arestat iminent pentru 30 de zile, acesta riscă inclusiv închisoarea pe viaţă. Imediat după crimă, Slatina a intrat în panică. Au circulat zvonuri contradictorii privind existenţa unor alte crime petrecute în localitate, aspecte pe care cei în drept nu s-au grăbit să le dezmintă. Din păcate, dincolo de rezolvarea parţială a cazului, Gălbenuşe urmând să fie condamnat definitiv cel mai probabil într-un proces care va ţine până la sfârşitul anului, rămân întrebări care trebuie să zguduie opinia publică în continuare: cât de corect este managementul siguranţei şi ordinii publice în Slatina, cât de util este sistemul de supraveghere video din Slatina şi în beneficiul cui lucrează Poliţia de proximitate din judeţul Olt? Asta, în condiţiile în care vecinii victimei şi agresorului susţin că între cele două părţi exista un conflict mai vechi, legat cel mai probabil de o cauză în instanţă, unde cei doi s-au aflat pe poziţii adverse… Aşa că, până la o abordare corectă a unor situaţii sociale încordate, păziţi-vă!
Săptămâna trecută, cu câteva ore (ce ironie a sorţii) să se întâmple grozăvia de pe strada Toamnei, acolo unde un tânăr a ucis o femeie, Poliţia Olt îşi făcea bilanţul activităţii pe 2014. Pentru prima dată în ultimii ani, mai departe în timp, de vremea comandantului Ilarian Ionescu, evenimentul nu a fost adus la cunoştinţa presei de la Olt. Indiferent care sunt motivele, dacă ele, supoziţiile, pot fi considerate motive, e efectiv de neînţeles de ce un băiat tânăr, actualul comandant al IPJ, comisarul-şef Cătălin Florescu, om instruit, cu şcoală militară, este cel care procedează în acest fel. Până la urmă, asta e, dar, pe viitor, presa asta proastă, aşa cum o vede şeful poliţiştilor olteni, ar trebui să fie mai atentă la detalii şi să scrie şi despre acele mici secrete ale instituţiei poliţieneşti din Olt, pe care le ştim cu toţii, dar de consemnat am lăsat-o pe altă dată. D’aia sunt prin redacţii filmuleţe şi fotografii cu poliţişti implicaţi în campanii electorale sub demnitatea ţinutei militare…!
Indiferent cât de mult încearcă Liviu Dragnea să demonteze curentul din jurul lui Mircea Geoană, cât de băiat bun s-a făcut Ponta de la o vreme încoace, încât nici nu-ţi vine să crezi că e una şi aceeaşi persoană cu arogantul de până mai ieri, senatorul Mircea Geoană fisurează temeinic construcţia politică numită PSD. În grupul celor care se declară nemulţumiţi de Ponta, se va regăsi, la momentul anunţării echipei, şi cel puţin un parlamentar de la Olt. Deocamdată, pe seama numelui celui în cauză se fac supoziţii. Iar ele au suficientă logică pentru a arăta că şi de la Olt e cineva capabil să spună adevărul politic verde-n faţă. Într-o formă romanţată, expresia are la bază, în trunchiul său de cuvinte, ceva de genul: cum poţi să fii atât de… performant şi să pierzi aproape douăzeci de procente în două săptămâni? Iar după rezultat să dai vina pe natura umană şi pe Traian Băsescu.
Consiliul Judeţean Olt este în grafic, iar de pe poziţia de ordonator principal de credite la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina vrea să investească, în 2015, nu mai puţin de 70 de miliarde lei vechi pentru modernizarea unităţii medicale. Sunt multe de făcut, iar lucrările, cel mai probabil, vor viza corpul central al instituţiei, care, în treacăt fie spus, arată, totuşi bine pe afară. Însă, de aparatură e nevoie, de infrastructură medicală la fel, cât şi de alte lucruri ce ţin de peisajul spitalicesc. Dacă ar mai găsi CJ Olt şi nişte truse de comportament bazat pe bun-simţ, asortat cu respect faţă de pacient, din partea unora care lucrează aici, medici, asistente, infirmiere, deopotrivă, chiar ar fi o investiţie benefică celor care vin la spital să se trateze. De gâlci, de boli, de reomatisme…
De la o vreme încoace, fiind foarte intens preocupat cu buna convieţuire alături de preşedintele Klaus Iohannis, pe care aproape spune că l-a şi votat, Victor Ponta apelează la prieteni atunci când e vreo urgenţă la guvern. RCA-ul la tineri, sarcină transmisă lui Vâlcov, Bugetul pe 2015 tot la ministrul Finanţelor, creditele în franci elveţieni, asortate cu întâlnirea cu Isărescu, tot în sarcina fostului primar de Slatina. În curând, dacă se întâmplă cumva şi asta, e posibil ca atunci când se va strica chiuveta de la Guvern, Victor Ponta să apeleze tot la ministrul Finanţelor. Ce ar fi ca într-o zi, atunci când vor avea loc alegeri în partidul pe care îl mai conduce astăzi, văzându-i experienţa şi performanţele de necontestat, Victor Ponta să apeleze tot la Vâlcov? Nu de alta, dar probabil premierul de astăzi se va dedica într-o bună-zi refacerii lucrării de doctor în ştiinţe.
Criza francilor elveţieni arată feţele unei drame colective. În fapt, în jur de o sută de mii de români sunt în prezent în imposibilitatea de a-şi mai plăti ratele în franci elveţieni, făcute pe vremea când nişte fătuci cu picioare lungi, fuste scurte, decolteuri profunde, pe post de ofiţer de credit, vindeau un trai mai bun pentru cei care se gândeau că pot să-şi plătească o rată la bancă. Cea mai corectă replică din sfera politicului e oferită românilor de Victor Ponta, prim-ministrul în funcţie: „Vreau să nu vindem iluzii, nu există o soluţie a unui partid!”. Bine ar fi ca tot el să întrebe public pe cine a păzit guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în perioada anilor de glorie când se făceau credite în franci doar cu buletinul? Pe românii seduşi de bănci, în nici un caz…! Poate, mai degrabă, profitul instituţiilor de creditare străine care şi-au făcut de cap în România într-un mod la care Isărescu e cel puţin complice, dacă nu coautor. Ce ar fi să-l dezbrace cineva pe agentul de vânzări al sistemului privat bancar românesc?
E titlu mare. Prin gazete, pe buletine de ştiri, pe televiziuni fel de fel. Tot poporul îşi asumă marea dezvăluire de la Şcoala Postliceală Sanitară din Slatina. Aia de stat. Aici, treişpe’ profesori, cu directorul în frunte, au fost trimişi în judecată pentru luare de mită. Nişte doamne cu pretenţii, altfel de vază în oraşul unde se produc, anual, sute de asistente medicale, ce rămân cu visul neîmplinit: acela de a se angaja la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina. De fapt, mita e o poveste banală, ajunsă rechizitoriu, mascată sub titlul de «fondul şcolii», prin care, se susţineau proiectele de final de an, cât şi anumite specializări date de calitatea de absolvent al acestei şcoli. Banii sunt puţini, iar pentru asemenea sume e chiar uşor binevenit un zâmbet de la sine. Douăsute, trei sute lei… se dau chiar şi pentru cadoul de 8 martie, în şcoli cu profesoare pretenţioase. În mod curent şi cotidian.
Acum un an, pe timpul ăsta, cel mai tânăr prefect din istoria României salva copii din zăpadă, pe la Coteana. Cronicarii vremii spun că demnitarul conducea personal şenilata, iar pe sub cămaşa albă, impecabilă dealtfel, şi acum, nişte locuitori ai frumoasei comune spun că ăla micu de la Prefectură, băiat simpatic, purta un tricou cu un „S” gravat într-un fundal alb-roşu-albastru. SuperRotea, Superman, Superprefect… deh, cine-şi mai aminteşte… Iar după ce a dat, personal, la o parte din calea oltenilor toţi fulgii de zăpadă, şi astăzi, în Prefectura Olt funcţionează obiectivul edilitar gospodăresc denumit generic „Galeria prefecţilor de odinioară”, înfiinţat de cel în cauză. Mai târziu, la europarlamentare, ca un adevărat om politic, fără frică de sistemul ticăloşit, acelaşi Cătălin Rotea a scris cu vopsea sângerie: „Opriţi ciuma roşie!” Pe un afiş cu Ponta… Promitea să fie cel mai bun de la Vladislav Vlaicu încoace. Unii se şi gândeau să reboteze bulevardul A.I.Cuza cu numele lui. Liberalii cumpăraseră ciment şi marmură pentru un soclu. Dar, într-o zi ciudată a avut loc un fenomen inexplicabil: Cătălin Rotea a dispărut. Ultima oară, a fost văzut lângă un obiect zburător identificat, pe cale să-şi ia zborul prin Kiseleff. De atunci încoace, nimeni nu mai ştie nimic despre cel care avusese şansa să ajungă un om politic adevărat. Dacă aflaţi ceva despre el, nu sunaţi la nici un număr de telefon! Păstraţi concluziile pentru mai târziu!
În Slatina funcţionează un centru de transfuzii sanguine, condus de dr. Ramona Lesnic. Centrul se adresează oamenilor care vor să transmită o parte din sângele lor, în mod voluntar, către cei care sunt în dificultate. Potrivit unei statistici făcută din birou, în Olt, ar fi peste trei sute de mii de prezumtivi donatori voluntari. Numai că, pragul centrului, în 2014, l-au trecut în jur de şapte mii de oameni. Un amănunt: donatorii primesc şi tichete valorice pentru actul de caritate (sic!). Pentru a creşte incidenţa celor care vin la centru, Ramona Lesnic este pe cale să semneze un parteneriat cu preoţii practicanţi din judeţul Olt. Adică, la sfârşitul slujbei, acum pentru că nu mai sunt ocupaţi cu campania electorală, propovăduind voturi pentru Ponta, feţele bisericeşti pot să îndemne la o donaţie, două. Doar nu-i doare gura! Şi sunt capabili să promoveze, cu succes, produse şi servicii. Aşa că, la pildă, luaţi aminte! E vorba de bonuri de masă, doar…
„Slatina, dragostea mea” a ajuns la ediţia a X-a şi la 647 de ani de atestare documentară. Evenimente dedicate, bine structurate, de marţi până sâmbătă. Se suprapune şi Unirea Principatelor, lucru bine-venit. Însă, cea mai aşteptată etapă va avea loc pe 24 ianuarie, pe la prânz, pe esplanadă. Atunci, simbolul omului preocupat de valorile municipale va fi preţuit cum se cuvine. Căci, sarmaua, mămăliguţa şi vinul fiert pot fi oferite cu generozitate de municipalitate, incluse în patrimoniul Slatinei. Deocamdată, istoricii fac cercetări ample să afle dacă la prima aniversare a Slatinei, aia făcută de Vladislav Vlaicu, sarmalele au fost fierte în oală de pământ şi dacă în momentul distribuţiei lor se foloseau tacâmuri de plastic. Aşa, ca pe timpurile noastre.
Informaţie confirmată, oficial, din vreo patru-cinci surse. Imediat după ce Victor Ponta a pierdut alegerile prezidenţiale, pesediştii slătineni s-au întâlnit într-o şedinţă. Necăjiţi şi mucaliţi, cei de acolo, de la partid, au făcut haz de necaz. Până la urmă, cu Ponta, cu Iohannis, viaţa merge mai departe. Şi dacă mai pui la socoteală şi faptul că sigur Traian Băsescu a plecat de la Cotroceni, atunci tristeţea chiar este atenuată corespunzător. La şedinţa cu pricina a participat şi Felicia Man, inspectorul politic din fruntea şcolii oltene. Imediat după ce s-a săltat în picioare, pentru a lua cuvântul, doamna cu pricina a început să plângă instantaneu. Până să apuce să rostească vreun cuvinţel despre cum a pus dumneaei şcoala pe post de preş la picioarele politrucilor din Olt. Atât de mult să fi suferit cea în cauză? Greu de înţeles. Oricum, doamna Man nu are mână bună. Penultima oară, plângea atunci când Ion Toma pierdea alegerile la PSD, în dauna lui Paul Stănescu. Omul care a făcut-o şefă la ISJ. O mai înţelege cineva?
Într-un cadru care aminteşte şi acum de sechelele produse asupra mentalului individual şi colectiv, de epoca comunistă, într-o atmosferă tipică plenarelor de odinioară, la Şcoala „Ştefan Protopopescu”, din Slatina, a avut loc aniversarea a trei ani de existenţă a Centrului de Excelenţă Slatina. Discursuri îmbărbătoare, rostite de toţi invitaţii din capul mesei, atitudini uluitoare de servilism faţă de şeful administraţiei locale din Slatina, care, la un moment dat, mai avea puţin să izbucnească, pe altarul unui proiect prost gândit, prost lucrat. Deşi se vrea un loc de pregătire pentru copii talentaţi şi dotaţi peste medie, acesta nu e decât o supapă de remuneraţie pentru cei care, înainte de înfiinţare, au bătut cel mai tare din palme pe vremea când în Slatina avea loc o criză administrativă. Altfel, oamenii şi copii lor să fie sănătoşi: Centrul de Excelenţă Slatina este condus de o doamnă care, la baza pregătirii sale, nu e profesoară. În rest.. de bine, că de rău se ocupă alţii.
Un bărbat de 42 de ani, din municipiul Caracal, cu grave probleme psihice, internat la o clinică de resort din Craiova, a reuşit să-şi ducă planul la aplicare. Deşi trebuia să fie supravegheat în continuu, în paralel cu un tratament specific, omul tot a trecut dincolo. Cu un cearşaf, pe post de laţ, i-a ieşit. Dacă o asemenea situaţie se întâmpla la vreun spital din Olt, imediat venea toată presa să investigheze, să se ia măsuri, să fie destituit managerul pe lipsă de supraveghere a tuturor pacienţilor într-un interval de 24 de ore. Dar, cum incidentul, altfel o tragedie, s-a petrecut la Craiova, moartea caracaleanului depresiv se pierde la rubrica ştiri mărunte. Poate doar dacă aparţinătorii defunctului vor avea suficientă iniţiativă, cât şi resurse materiale suficiente, pentru a declanşa o presiune mediatică pe cazul de faţă.
