Mulţi au încercat să afle tainele limbii române şi tot atâţia s-au îndepărtat de rădăcina ei. E greu de găsit o rădăcină a frumoasei limbi ce-o vorbim. Ar însemna să mergem la începutul Lumii să aflăm limba vorbită atunci. Acolo ne şade pământul din care a izvorit limba Lumii. Pe tărâmul nostru românesc au existat lingvişti sau specialişti în filologie, care au disecat cuvintele pe care le rosteam sau le rostim. Doi dintre ei sunt Bogdan Petriceicu Hasdeu şi Iorgu Iordan. Primul a iubit limba română într-un mod misterios, astfel încât a recurs şi la ocultism pentru a afla rădăcini sau sensuri ale unor cuvinte demult dispărute din uzanţa vremurilor. Astfel, după ani şi ani de cercetare, la 1887, cu un an înainte de naşterea lui Iorgu Iordan, Hasdeu face publice, treptat, patru tomuri „de muncă”: „Etymologicum Magnum Romaniae” (Marele Etimologic al României). Lucrare, care fusese cerută de Academia Română, pentru formarea primului Dicţionar al limbii române. Dar lucrarea lui Hasdeu este mai mult decât un dicţionar, este o sticluţă cu esenţe pur româneşti. Punctul de plecare în elaborarea lucrării au fost istoria neamului şi folclorul. Un al filolog pătruns de spiritul aflării istoriei limbii române este Iorgu Iordan. Prin lucrări ca „Introducere în studiul limbilor romanice. Evoluția și starea actuală a lingvisticii romanice” sau „Istoria limbii române (Pe-nțelesul tuturora)”, lingvistul reuşeşte să intre în „curtea” limbii române, a căror „porţi” fuseseră deschise de Hasdeu. În vremurile noastre, Asistent în Cercetare Ştiinţifică, dr. Ninel Nica, face parte din cancelaria cadrelor didactice din Texas A&M Cyclotron Institute, Texas, Statele Unite ale Americii, aşa cum arată site-ul instituţiei. Aplecarea sa către cuvinte reprezintă curiozitatea omului de a afla mai multe despre el, prin limba pe care o vorbeşte.
Cartea se deschide cu o prefaţă a lui Virgil Profeanu, în care vorbeşte despre autorul Ninel Nica că explică astfel Limba Română Dreptmăritoare… Acesta consideră că limba română este unul dintre cele mai bune instrumente pentru minte. În încheierea prefaţei, se face o recomandare: „Citiţi cartea, inspiraţi suflul pe care cuvintele îl emană şi bucuraţi-vă că sunteţi români”.
În majoritatea explicaţiilor se simte influenţa religioasă. Autorul consideră că toate cuvintele îşi au sorgintea în cuvinte biblice. „Dreptmăritor” este un termen care nu se găseşte în Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, însă este folosit în lumea bisericească cu sensul de slăvire şi prea-mărire a Sfintei Treimi. În contextul nostru, a Sfintei Limbi Române.
Cartea, cu cele 266 de pagini ale sale, este un fel de dicţionar al Limbii române, iar, în general, explicaţiile pornesc cu titlul: „Despre…” şi începe cu „Despre suflare şi suflet, spiraţie respiraţie şi timp” sau „Despre starea-de-har şi hari-stăre” şi termină cu „Despre cale şi cheie şi despre calea-cheii”.
Lucrarea prezintă dorinţa autorului de a arăta structura cuvintelor care se formează în lumea materială. Totodată, lucrarea nu este un roman, nu este o nuvelă, nu este un curs pentru studenţii de la Litere şi nu numai: este un „caiet” cu adnotări ale autorului, făcute pentru a nu pierde ideile pe care le-a avut – astfel, transformând totul într-un jurnal public, orice persoană având dreptul de a vedea jurnalul lui Ninel Nica. Cu toate acestea, iniţiativa unei astfel de cărţi este bine-venită.
