Lecţia lui Mircea Velica. ACoR Olt a ajuns la Crâmpoia

La nivelul ţării, una dintre cele mai puternice structuri neguvernamentale este Asociaţia Comunelor din România. Recunoscută în consecinţă, prin Hotărârea Guvernului Nr. 156, din 13 februarie 2008, ACoR este în prezent acea structură necesară care, atunci când este cazul, le arată guvernanţilor calea cea dreaptă.

Condusă la nivel naţional de către Emil Drăghici, primarul comunei Vulcana-Băi, cu Mircea Velica, primarul de la Izbiceni – Olt, preşedintele organizaţiei judeţene, ACoR se identifică în spaţiul public cu rolul de apărător al intereselor comunităţilor locale de tip rural, în faţa structurilor statului, cât şi ale terţilor.

Structură cu personalitate juridică, la care au aderat până în prezent primarii majorităţilor comunelor oltene, ACoR Olt a avut, joi, 19 iunie 2014, în Crâmpoia, acolo unde primar este Ionel Mirea, şedinţa Consiliului Director. Un eveniment important pe agenda primarilor olteni, în condiţiile în care astăzi acest tip de reuniuni sunt singurele unde edilii îşi împărtăşesc unii altora experienţa profesională, greutăţile cu care se confruntă în ceea ce generic se poate numi proiectul relansării judeţului Olt.Asupra agendei zilei de 19 iunie, ne oprim în cele ce urmează… (ALIN DOROBANŢU)

Marea reuşită a ACoR Olt este dată de faptul că această structură nu are influenţă politică, iar deşi primarii se regăsesc ca membrii de partid, reuniunile conduse de primarul Mircea Velica de la Izbiceni lasă de o parte influenţele de acest gen.

La Crâmpoia, primarul Ionel Mirea este membru într-un partid politic situat împotriva curentului de moment. Asta nu împiedică afirmarea interesului comunitar în dauna celui de grup.

Pe parcursul reuniunii nu s-a vorbit, nici măcar în treacăt, despre politică, despre scandalurile momentului, semn că intrarea României în normalitate a început, la Olt, la Crâmpoia, prin meritul primarului de la Izbiceni. Şi, dacă alţii ar avea puterea exemplului, într-o bună-zi, normalitatea asta s-ar putea întinde la nivel naţional…

Una dintre cele mai puternice companii din zona industriei textile din judeţul Olt se află la Crâmpoia. Aici, DINAMIC PROD reprezintă o insulă de stabilitate într-o mare de deznădejde naţională. Prin grija doamnei Siminica Mirea, aproximativ 400 de oameni, preponderent femei, beneficiază de un loc de muncă sigur, curat, în condiţiile în care o astfel de afacere este privită cu respect de cei care înţeleg mecanismele economiei de piaţă funcţionale.

Aici au mers primarii olteni în vizită, iar aprecierea pentru ceea ce au văzut este sinceră. Mulţi dintre ei ar vrea să aibă în localităţile lor un asemenea suport din mediul de afaceri, care să asigure locuri de muncă. Din păcate, astăzi, DINAMIC PROD de la Crâmpoia este o excepţie.

Şedinţa efectivă a lucrărilor Consiliului Director a ACoR a debutat cu un moment de reculegere. Primarii olteni prezenţi la Crâmpoia au ţinut să-şi amintească, printre cele, de cel care a fost Constantin Gică Toma, primarul comunei Sprâncenata, fost membru al Consiliului Director al ACoR, decedat la început de aprilie, în urma unui tragic accident rutier pentrecut la ieşirea din Arad.

Cele câteva lacrimi strecurate pe obrajii unora dintre participanţi, spun mai departe totul. Pentru fostul edil de la Sprâncenata, restul este tăcere…

În agenda şedinţei ACoR din 19 iunie s-au aflat pe ordinea de zi următoarele: prezentare şi aprobare a Acordului de cooperare şi exercitare a activităţii de audit public intern – în noua formă şi a Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a compartimentului de audit public intern; informări privind stadiul încasării cotizaţiilor anuale şi aderarea la Asociaţia Comunelor din România şi situaţia încasărilor aferente serviciului de audit ce se desfăşoară la nivelul compartimentului de audit; – informare privind stadiul actual al parteneriatului Asociatiei Comunelor din România cu Guvernul României.

Primarii prezenţi: Virgil Gealapu – Bărăşti, Savu Ciocârlan – Slătioara, Robert Rotea – Vitomireşti, Ion Crăciunescu – Dobroteasa, Marian Negrilă – Traian, Ion Ciocan – Osica de Sus, Ionel Mirea – Crâmpoia, Florin Tiutiu – Nicolae Titulescu, Constantin Stănescu – Vişina, Titi Peligrad – Şerbăneşti, Mirel Pascu – Ianca, Doru Imireanu – Giuvărăşti, au considerat că ACoR trebuie să rămână în continuare în stare de veghe şi să relaţioneze cu structurile guvernamentale, în sensul creşterii autonomiei locale în raport cu nevoile comunităţilor în fruntea cărora aceştia se află.

Integrarea tuturor impozitelor din domeniul agricol într-o singură sarcină fiscală; Asigurarea resurselor financiare pentru finanţarea tuturor proiectelor incluse în Programul Naţional de Dezvoltare Locală, indiferent de stadiul lucrărilor; Stabilirea numărului de personal al unităţilor administrativ-teritoriale în funcţie de numărul locuitorilor; Clarificarea patrimoniului şi administraţiei pajiştilor permanente; Modificarea legislaţiei astfel încât primarii, viceprimarii, preşedinţii, vicepreşedinţii de consilii judeţene să beneficieze de toate drepturile de care beneficiază şi personalul din administraţia publică locală; Modificarea legii privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist; Stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol, prin proiectul HG pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a filierei de comercializare a legumelor, fructelor proaspete şi a cartofului, în sensul clarificării procedurilor de atestare a producătorilor agricoli; Impulsionarea legiuitorului, în vederea susţinerii înfiinţării de sere familiale cu activitate pe tot anul, realizarea de depozite pentru legume şi fructe, stimularea asocierii pentru înfiinţarea de microfabrici, pentru prelucrarea produselor autohtone; Clarificarea responsabilităţilor instituţiilor din procesul de educaţie.

Actuala lege a administraţiei publice locale suportă modificări. Din punct de vedere al ACoR, aşa cum susţine şi organizaţia de la Olt, e nevoie de o stabilire precisă a raportului dintre persoana executivă şi contrasemnatarii documentelor oficiale: creşterea rolului secretarului comunei în ceea ce priveşte actele notariale, simplificarea procedurilor administrative în domeniul resurselor umane, conceperea şi organizare de programe de formare şi perfecţionare profesională pentru personalul implicat în actul administrativ.

ACoR susţine introducerea unor programe informatice integrate, la nivel naţional, cu interconectare la Sistemul Naţional Informatic de Evidenţă a Populaţiei, pentru: administrarea impozitelor şi taxelor locale, contabilitatea unităţilor administrative, gestiunea urbanistică, starea civilă, nomenclatorul stradal. Asta, pentru că în România, în prezent, o parte din evidenţa impozitelor locale se ţine încă pe registre, în formatul consacrat acum o sută de ani. Iar performanţa nu se poate obţine cu menţinerea unui sistem bazat, în ceea ce priveşte actele de stare civilă, pe călimară şi peniţă. Într-o lume în care internetul e deja demult parte din partea noastră…