În timp ce altora listele de candidaţi pentru alegerile europarlamentare li se servesc în plic, democraţia internă din cadrul Partidului Naţional Liberal este un mecanism care funcţionează.
De pe poziţia de semifinalist la concursul intern – „10 pentru Europa”, sâmbătă, 8 martie 2014, la Piatra-Olt, tânărul Ştefan Alexandru Georgescu a venit în faţa colegilor săi liberali pentru a-şi expune proiectul său. Un proiect ambiţios, bine structurat, despre care cel mai bine ar fi să vorbească autorul, cea mai îndreptăţită persoană… Important este că mesajul său a fost ascultat şi aplaudat la scenă deschisă de către liberali precum Gigel Sorinel Ştirbu, Dan Stana, Ovidiu Florescu, Daniela Tudorică, Gabriel-Laurenţiu Pătraşcu şi alţii, oameni care ştiu că salvarea României poate veni de pe dreapta.
De ce eu?
Mă numesc Ştefan-Alexandru Georgescu, sunt absolvent al cursurilor de licenţă (Ştiinţe politice în limba română) şi al celor de masterat (politică europeană și românească), în cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti. Merg pe ideea că România are nevoie de tineri destoinici, tineri care să reprezinte ţara în faţa Parlamentului European. Încă din liceu am hotărât să mă implic pe scena politică, iar acum, că am posibilitatea de a mă afirma, prin propriile mele forţe şi capacităţi, vreau să transmit următorul mesaj: Eu, Ştefan-Alexandru Georgescu, o să trebuiască să fiu un actor politic eficient şi să reprezint comunitatea mea, judeţul meu, regiunea mea, ţara mea, la Bruxelles într-o Europă care nu-i doar a mea, ci a noastră, a tuturor cetăţenilor europeni!
TEME EUROPENE
Tema 1 – Politici europene de tineret
Ca să vorbim de politicile europene pentru tineret trebuie, în primul rând, să discutăm despre politica naţională pentru tineret şi să identificăm domeniile prioritare ce necesită intervenţia politică. Odată ce sunt identificate problemele prioritare ale politicii naţionale de tineret, vom avea ca următor pas elaborarea de planuri şi de acţiuni, precum şi dezvoltarea de proiecte concrete; ambele implicând stabilirea de obiective specifice ce trebuiesc realizate în fiecare domeniu. Planurile naţionale de acţiune servesc ca o completare a politicii naţionale pentru tineret şi sunt descrise în detaliu, în elementele practice ale modului în care politica de coeziune va fi implementată. Pentru aceste planuri, trebuie luată în considerare o formă strategică şi holistică ce încorporează toate părţile interesate şi ar trebui să definească, în mod clar, acţiunile specifice ce urmează a fi întreprinse. Proiectele specifice, pe de altă parte, reprezintă un set de acţiuni, care, atunci când sunt implementate, vor ajuta la atingerea obiectivelor politice. Proiectele trebuie să fie traduse la cel mai mic nivel local, adică să răspundă la nevoile şi contextul specific al nivelului la care este pus în aplicare. Acest lucru poate fi realizat numai atunci când tinerii sunt implicaţi, efectiv, în punerea în aplicare a proiectului, dar se poate influenţa profund procesul de dezvoltare al unui proiect specific. Orice proiect care urmează să fie realizat în cadrul politicii naţionale şi europene de tineret, ar trebui să indice în mod clar scopul care trebuie să fie atins şi măsurile detaliate prioritare. Este necesar să fie specificate, de asemenea, agenţiile responsabile şi de sprijin care să conţină un interval de timp definit şi implicaţiile de resurse necesare. Punerea în aplicare a unei politici europene pentru tineret înseamnă implicarea unei game vaste de sectoare din societate. Pentru ca acestea să nu rămână la nivelul de propunere, este nevoie de o intensificare atât a mecanismelor guvernamentale şi nonguvernamentale europene, cât şi a celor de colaborare corespunzătoare care ar trebui să fie puse în aplicare în faza de implementare a proiectului. Mai mult, pentru punerea în aplicare a unui proiect, este importantă depistarea şi alegerea organului de drept menit să îl realizeze. Asta nu însemnă că întotdeauna va fi o agenţie guvernamentală, poate fi un ONG sau o parte a sectorului privat (agenţia aleasă trebuie să aibă sprijinul guvernamental). Asigurarea participării tinerilor în punerea în aplicare a proiectelor specifice şi programelor pentru tineret la nivel local, regional, naţional şi European, este esenţială pentru a asigura şanse maxime tinerilor, în contribuţia lor ca agenţi activi ai schimbării în toate aspectele vieţii şi la toate treptele de decizie. Cu toate acestea, în cazul în care participarea acestora este imperativă şi se cere angajamentul lor, în oricare dintre proiectele din care fac parte, se vor găsi probleme. Participarea, în sine, trebuie înţeleasă ca un proces de împuternicire al tinerilor ca actori principali şi care să producă schimbări concrete în stilul lor de viaţă.
Tema 2 – Managementul fondurilor europene
Economia europeană – cu fiecare salt făcut – se află în expansiune. Acest lucru înseamnă o creştere, însă nu numai prin relaţiile politico-economice ale Uniunii Europene, dar şi prin recuperarea viguroasă a cererii interne, mai ales a investiţiilor ce au reuşit să atingă toate extremităţile Europei. Putem vorbi de speranţă atunci când privim retroactiv în istoria Europei. Toate statele membre, când vine vorba de istoria lor, s-au lovit de câte un impas pe care, mai devreme sau mai târziu, au reuşit să îl depăşească. Ne putem uita în ”propria curte” şi observăm la câte dificultăţi a fost supusă ţara noastră. Dar, lăsând la o parte nostalgia şi mândria noastră puternică, aş dori să mă axez pe creşterea productivităţii şi pe liberalizarea pieţelor de produse în evoluţia statului român, membru al Uniunii Europene. Când discutăm despre Uniunea Europeană, discutăm şi de o asigurare a creşterii economice. O să fie nevoie de soluţii ample care să cuprindă mai mulţi indici şi care ajută la depăşirea obstacolelor menite să frâneze cererea internă. Din cauza condiţiilor economice actuale, criza a arătat că o recuperare robustă şi eficientă nu poate fi reluată, pur şi simplu, fără rezolvarea decisivă a problemelor sectorului financiar aflat în dificultate. Uniunea Europeană a rămas oarecum în urma altor state în acest sens. Este foarte important ca fluxul de credite, în condiţii rezonabile, pentru întreprinderi şi gospodării, să fie implementat. Asta înseamnă că: restabilirea stării de sănătate a băncilor slabe, rezolvarea problemei creditelor să fie luate în considerare, iar băncile să aibă suficient capital pentru a fi din nou viabile. Relansarea creşterii creditului presupune, de asemenea, reprezentarea în mod corespunzător a eficienţei serviciilor bancare, astfel încât investitorii şi deponenţii să poată recâştiga încrederea în sistem. Cu aceste obiective în minte, Europa, acum, este setată în efectuarea unui exerciţiu complet, complex şi ambiţios, pentru a curăţa băncile sale şi pentru a le pune sub egida noului supraveghetor bancar european, Banca Centrală Europeană. Vreau să menţionez că Europa este pe drumul cel bun. Îmbunătăţirea recentă a creşterii pieţei economice este eficientă. Privind înapoi, la începutul crizei, este remarcabil cât de departe a ajuns Europa prin presiunile făcute şi prin intermediul reformelor de abordare a obstacolelor. Ne rămâne angajamentul de a continua şi de a ne implica, împreună cu toţi partenerii noştri în piaţa economică, pentru a aborda împreună provocările importante ale Uniunii Europene.
Tema 3 – Europa 2050
Europa anului 2050 este atât de aproape şi este o Uniune a noastră, nu a românilor, ci a tuturor cetăţenilor care fac parte din ea. Nu văd Europa anului 2050 doar ca pe un sistem care să se supună praxeologiei, o văd ca pe un tărâm plin de înţelegere şi suport pentru individ ca atare. Văd o societate europeană care îşi asumă responsabilitatea de a construi un viitor mai eficient. Văd individul pragmatic şi responsabil din societatea europeană, care se implică în viaţa socială şi politică. Nu văd individul ca făcând parte din comunitate, ci văd comunitatea ca fiind formată din indivizi, oameni puternici cu o atitudine remarcabilă şi cu un spirit survenit din dezvoltarea durabilă. Văd o societate în care suntem toţi europeni. Fiecare persoană din lume are un suflet, iar fiecare dintre noi avem un loc în sufletul nostru, un loc ce tânjeşte după linişte, pace şi o societate în care să nu existe discriminare. Europa anului 2050 o văd ca pe o Europă în care se adună indivizii în grupuri, în comunităţi şi se sprijină reciproc pentru a face schimbări pozitive; în grupuri, în comunităţi, în care ne susţinem reciproc, prin transformarea fricii şi nesiguranţei în acceptare şi răgaz. Văd o Europă în care împărtăşim, de asemenea, scopul nostru de viaţă şi ne inspirăm, unul pe altul, în a ne asuma responsabilitatea pentru vieţile noastre şi pentru a fi eficienţi în cursul evoluţiei noastre. Când ne adunăm în comunitate, să ne sprijinim reciproc în aceste intenţii, ne alăturăm să clădim o reţea temeinică în cadrul Uniunii Europene.
