21 mai 2014 – Crâmpoia. Olt. O sărbătoare liberă

Într-un judeţ asaltat de şepci roşii, echipe specializate în vandalizat afişaje electorale, în timp ce unii spun că ar fi mândri că sunt români, pentru că ei, neamurile şi prietenii sunt aranjaţi de puterea vremelnică de la Bucureşti, într-un manifest de libertate împotriva acestui sistem, în comuna Crâmpoia există vreme şi de sărbătoare, una de suflet a comunei, inaugurată în urmă cu câţiva ani de fiul satului, Ionel Mirea, care nu era şi nici nu se gândea să ajungă primarul localităţii în fruntea căreia să află azi.

Ziua aleasă a fost să fie cea de 21 mai, atunci când creştinătatea ortodoxă celebrează, dintre întemeietorii creştinismului, pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. 

Pe stadionul din localitate, amenajat în consecinţă, s-au strâns fii satului, cât şi oameni din împrejurimile localităţii, pentru a fi alături de localnici, de administraţia locală, într-un asemenea moment special.

Prin eforturi proprii, nu ca la alţii, susţinuţi din bugetul judeţului, primarul Ionel Mirea a adus artişti de soi, dintre care amintim pe Constantin Enceanu, Mariana Ionescu Căpitănescu, Ioana State, Marcela Fota, Tudoriţa Gorjanu, Nicu Dumitrică, Nina şi Nicu Spânu, Rapsozii Oltului de Jos. Orchestraţia muzicală a fost asigurată de Taraful de la Iancu Jianu, condus de Mitel Drăgulin.

La invitaţia edilului, au răspuns prezent europarlamentarul Marian Jean Marinescu, senatorul Marinică Dincă, cât şi o parte din echipa celor de la PDL, oamenii care sunt alături de proiectele comunei Crâmpoia: Siminica Mirea – preşedinte PDL Olt, Cristina Trăilă – preşedintele Organizaţiei de Femei a PDL, George Ionică – candidat la alegerile europarlamentare din 25 mai, cât şi alţi priteni ai mişcării de rezistenţă prin simţ gospodăresc de la Crâmpoia, susţinută de familia Mirea, oamenii care prin iniţiativă privată, muncă susţinută au redat demnitatea acestor locuri unde astăzi sute de oameni primesc un loc de muncă într-o relaţie în care puterea politică, respectiv administraţia judeţeană nu se regăsesc cu nici un aport…

În faţa comunei, Ionel Mirea şi-a prezentat raportul de activitate

Nici nu se putea un moment mai propice prin care primarul localităţii să poată pune în evidenţă situaţia economico-socială a comunei Crâmpoia, astăzi, la aproape doi ani de mandat. Fără rapoarte întocmite în format scris, fără un document în faţă, alesul le-a vorbit crâmpoienilor despre prezent, dar şi despre oportunităţile de dezvoltare a localităţii, cât şi de creştere a calităţii vieţii oamenilor de aici.

Totul a început cu o trecere în revistă a debutului acestei sărbători, unul care avea loc pe 21 mai 2012, atunci când Ionel Mirea nu era primarul localităţii natale…

„La Mulţi Ani, Crâmpoia, La Mulţi Ani celor ce poartă numele sfinţilor Constantin şi Elena! Sănătate şi mult succes în viaţă! De asemenea, urez tuturor bun-venit la ediţia a III-a a sărbătorii comunei Crâmpoia.

Acum doi ani – 21 mai 2012, când încă nu eram primar, împreună cu dumneavoastră am hotărât ca această zi să reprezinte şi sărbătoarea comunei Crâmpoia. Au trecut aceşti ani, lucrurile s-au schimbat în bine în această comună şi să dea Dumnezeu să avem mulţi ani de sărbătorit de acum încolo.

(…) Desigur, fiind în zi de sărbătoare, ar trebui să ne bucurăm cu toţii de realizările personale, dar şi de cele ale localităţii Crâmpoia. În acest sens, în scurte cuvine aş vrea să fac un bilanţ al proiectelor şi realizărilor noastre din ultimul an.

Împreună cu domnul viceprimar – Ioan Ciolcan, cu consiliul local şi echipa din Primăria Crâmpoia am identificat şi ne-am focusat asupra a cinci domenii de activitate în ultimele 12 luni scurse de la ultima serbare: sănătatea, învăţământul, cultura, infrastructura şi crearea de noi locuri de muncă în comuna Crâmpoia.

(…)În ceea ce priveşte sănătatea, după cum se ştie, la 1 noiembrie 2013, după luni bune de muncă, am inaugurat centrul nostru medical, aflat într-un stadiu degradat, reuşind să modernizăm, renovăm şi dotăm două clădiri: una cu o vechime de 50 de ani, alta cu o vechime de 104 ani. Clădiri ce arătau jalnic, într-o zonă în care bălăriile erau de doi metri şi ne mâncau şerpii sunt acum la standarde europene aşa cum ne doream de mult să fie. De asemenea, tot la noi şi-a început activitatea şi vabinetul de fizioterapie, condus de domnul doctor Marinel Stancu, fiu al satului, un adevărat profesionist la care se poate apela în schimbul băilor din alte părţi. Mai mult, în două, trei săptămâni de zile îşi va începe activitatea şi laboratorul de analize, exact cum era pe vremea când eu eram copil când aveam laborator de analize în cadrul spitalului din Crâmpoia. Sunt proiecte realizate greu, cu bani puţini, dar cu inima deschisă. Ele aduc un mare serviciu comunităţii noastre, dar şi celorlalte comunităţi, de la Mihăieşti până la Tufeni şi până la Serbăneşti.

(…) Trecând la capitolul învăţământ, pe lângă obişnuitele lucrări de renovare, din fiecare an, asupra şcolilor şi grădiniţelor, s-au continuat şi lucrările la campusul şcolar din incinta Liceului Tehnologic din Crâmpoia. E drept că lucrurile au mers ceva mai greu, asta deoarece plăţile către constructori s-au făcut încet, atât de către Guvernul României, cât şi de Uniunea Europeană. Cu toate astea, pe 10 octombrie cu siguranţa va fi finalizat şi acest obiectiv.

(…) Referitor la cultură, avem un proiect aprobat de modernizare a Căminului Cultural, modernizare, renovare şi dotare, un proiect ce va începe de luna viitoare şi ne dorim ca-n luna decembrie, atunci când avem serbarea de sfârşit de an să oferim copiilor cadourile în casă nouă, în căminul renovat. Pentru mine, acest proiect este o prioritate, iar eu consider că prin acest lucru încheiem toată salba de clădiri, în numai doi ani de zile, construcţii ce n-au fost până acum renovate sau au fost cârpite nu prea puţin bun simţ.

(…) La capitolul infrastructură avem, aşa cum vă spuneam, trei proiecte pe fonduri guvernamentale aprobate: alimentare cu apă, canalizare şi asfaltarea drumurilor comunale. Din păcate, aşa cum se ştie, Guvernul Ponta nu alocă bani pentru realizarea acestor proiecte, fapt pentru care am hotărât să scoatem la licitaţie proiectul ce ţine de alimentarea cu apă, pe fonduri guvernamentale, chiar dacă plata se face mai greu. Astfel, în toamna, proiectul privind canalizarea şi cel legat de alimentarea cu apă vor fi trecute pe fonduri europene. Nu ascund faptul că alimentarea cu apă a acestei comune reprezintă prioritatea acestei zone, asta pentru că suntem o comună expusă la inundaţii, iar atunci când plouă foarte mult apa este infectată.

(…) Ultimul punct prevăzut în program, crearea locurilor de muncă, vreau să ştiţi că eu m-am străduit cât am pututu de mult. Aşa cum ştiţi, am un parteneriat cu o firmă şi o comună din Germania, încerc anual să ducem acolo 50-80 de muncitori care nu îşi găsesc un loc de muncă aici, să se califice şi să câştige mai mulţi bani acolo, dar sigur că asta nu reprezintă o siguranţă a zilei de mâine. De aceea, eu trag speranţa că-l voi convinge pe neamţ să vină să investească aici, să avem de lucru permanent, aşa cum aveam şi înainte de 1989, grădina de zarzavaturi, căpşuni şi altele, cu care făceam export şi asta se ştie destul de bine.

În altă ordine de idei, tot pentru a crea noi locuri de muncă, am hotărât să externalizez muncitorii care erau transportaţi din alte comune la fabrica din Crâmpoia şi am lăsat locurile de muncă libere pentru tinerii de aici. De altfel, se ştie că în luna octombrie a anului trecut am dat drumul unei fabrici noi la Şerbăneşti, mare parte din oamenii de acolo îşi desfăşoară activitatea în condiţii foarte bune. Astfel, la Crâmpoia sunt acum peste 80 de locuri de muncă nou create, un proiect de succes pentru cetăţenii acestei localităţi.

De asemenea, primarul din comuna Mihăeşti îmi tot spunea de doi ani de zile că are o clădire care arată rău, că s-a aprobat în consiliul local demolarea ei pentru că strică aspectul zonei, am hotărât ca pentru muncitorii ce fac naveta de la Seaca, Mihăeşti, Buşca, Radomireşti, spre Crâmpoia, să aplic aceeaşi reţetă ca în cazul Şerbăneşti. Astfel, am anunţat inaugurarea unei fabrici noi cu o capacitate de o sută de locuri de muncă. Astfel, sunt o sută de locuri de muncă acolo şi alte o sută de locuri de muncă libere în Crâmpoia. Asta înseamnă că peste o lună de zile, după absolvirea liceului, tinerii dumneavoastră, ai noştri, ai comunei, îşi termină studiile şi au un loc de muncă asigurat. Sigur, nu e uşor lucru ca în zilele noastre, ca în zilele în care Guvernul Ponta a promis un milion de noi locuri de muncă oferind peste 70 de mii de locuri de şomeri, să faci aceste lucruri. Iar asta nu e o laudă, e doar un adevăr”.

În loc de epilog

Am lăsat de-o parte celelalte puncte de vedere rostite de cei care au fost la Crâmpoia pe 21 mai. Motivul principal nu este lipsa de spaţiu timpografic. Ne asumăm să insistăm asupra discursului primarului Mirea de la Crâmpoia pentru că, oricât am căuta, nu vom găsi un judeţ un alt edil care să vorbească atât de aplicat despre soluţiile pe care le are pentru cea mai spinoasă problemă a României de astăzi: crearea de locuri de muncă.