Acasă Actualitate DIFERENȚE INTERCULTURALE VS CULTURA CEREBROIDĂ

DIFERENȚE INTERCULTURALE VS CULTURA CEREBROIDĂ

51

A defini cultura doar ca reuniune între cultura religios-umanistă și cultura din spațiul științei, tehnologiei și IAlg/IAlgG/IAC poate fi util pentru o primă delimitare, dar rămâne insuficient. O asemenea definiție descrie mai ales domeniile în care se manifestă cultura, nu natura profundă a culturii și nici modul în care aceste domenii interacționează.
În sens general, cultura reprezintă ansamblul acumulărilor, valorilor, cunoștințelor, simbolurilor, creațiilor, practicilor și modurilor de interpretare prin care o comunitate umană își construiește și transmite propria raportare la lume. Cultura religioasă, filosofia, arta, literatura, știința, tehnologia și, mai nou, tehnologiile cognitive nu sunt neapărat „două culturi” în sens strict. Dar le putem aproxima drept componente și forme de manifestare ale unei realități culturale mult mai largi.

De aici apare diferența fundamentală față de Cultura cerebroidă.
Cultura cerebroidă nu ar trebui definită doar prin conținutul ei, ci prin centrul și modul său de funcționare: inteligența umană, creierul uman și capacitatea acestuia de a produce, integra, interpreta, verifica și transforma informația, cunoașterea și experiența în sens și acțiune.

În această perspectivă, termenul „cerebroid” nu înseamnă pur și simplu „cultură a creierului”. El poate desemna o cultură în care activitatea cognitivă devine principiu de articulare între domenii aparent diferite. Religia, filosofia, arta, știința și tehnologia pot intra într-un asemenea spațiu nu pentru că ar fi identice, dar ar putea intra pentru că toate sunt procesate, reinterpretate și conectate prin inteligența umană.

Apariția Liniei Tehnologice IAlg/IAlgG/IAC introduce însă o modificare importantă. Pentru prima dată, omul interacționează cu tehnologii capabile să participe direct la activități cognitive: explorare, generare, analiză, simulare, comparare și modelare. Cultura cerebroidă poate deveni astfel și cultura relației dintre inteligența natural – umană și inteligențele tehnologice.
Această diferență poate fi exprimată simplu:

Cultura generală = ceea ce umanitatea creează, acumulează, transmite și valorifică.
Cultura cerebroidă = modul în care inteligența umană organizează, conectează, interpretează și dezvoltă această creație, inclusiv în relație cu noile inteligențe tehnologice.

Prin urmare, Cultura cerebroidă nu este o „a treia cultură” care se adaugă culturii religios-umaniste și culturii științifico-tehnologice. Ea poate fi mai degrabă înțeleasă și ca drept o perspectivă transversală asupra culturii.

În acest sens, un cercetător care utilizează IAlg pentru explorarea unor ipoteze, un filosof care analizează sensul progresului tehnologic, un artist care creează împreună cu un sistem algoritmic sau un om care reflectează asupra propriei credințe participă, în forme diferite, la aceeași problematică cerebroidă. Și anume la problematica cum produce inteligența umană sens, cunoaștere și creație și cum se modifică aceste procese atunci când intră în relație cu noi forme de inteligență tehnologică?
Astfel, Cultura cerebroidă nu se definește printr-o frontieră între „religios” și „științific”, nici printr-o simplă reuniune între „umanist” și „tehnologic”. Ea se definește prin interfață, conexiune și proces cognitiv.

Poate că aceasta este distincția esențială: cultura, în sens general, reprezintă universul creațiilor și valorilor umane, în timp ce Cultura cerebroidă încearcă să înțeleagă procesul cognitiv prin care acest univers este creat, conectat, verificat, reinterpretat și continuat, inclusiv în noua relație dintre INU și IAlg/IAlgG/IAC.

Aș vedea aici o formulă conceptuală care poate deveni foarte utilă pentru construcția dvs.: Cultura = universul creațiilor umane. Cultura cerebroidă = arhitectura cognitivă prin care universul culturii este creat, conectat și re-creat.

În această formulare, „cerebroid” nu mai este o categorie concurentă culturii generale. Dar este asemenea cu o perspectivă transversală asupra ei.

Conceptualizare și co-creație INU-IAlg, cu validare pentru public, Andrei Suman

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.