Sărbătorirea ZILEI LIMBII ROMÂNE, la 31 august în fiecare an a fost legiferată de Parlamentul României, prin Legea nr. 53/2013, în aceeași zi cu sărbătorirea Limbii Române în Republica Moldova. Româna nu este, în sine, o limbă „greoaie”. Limba Română are o gramatică relativ complexă, cu flexiune, genuri, cazuri, acorduri, alternanțe și o sintaxă flexibilă. Dar, complexitatea gramaticală nu este prevalentă. În societatea noastră și oriunde pe planetă, învățarea Limbii Române va fi mult mai ușoară, dacă în limba noastră se vor produce transformări care să-i simplifice „anumite forme de complexitate gramaticală, ortografică și sintactică ce pot îngreuna învățarea și utilizarea limbii”. Să-i îmbunătățească frazarea, muzicalitatea și să-i fluidizeze exprimarea, astfel încât să devină chiar o limbă de circulație regională. Însă, o limbă nu devine limbă regională doar pentru că are o gramatică simplificată. Atenție! Contează și: puterea culturală, educația în societate și dezvoltarea economică. De asemenea, apreciez că o limbă devine influentă nu numai prin ceea ce păstrează, ci și prin ceea ce este capabilă să creeze și să transmită. Această orientare în ceea ce privește creșterea influenței ar lega natural Limba Română de Societatea Cognitivă și Tehnologică la care aspirăm și pe care vrem să o dezvoltăm în România. De aceea, apreciez că ar trebui reduse ambiguitățile și echivocul în comunicare, reduse exprimările în cuvinte mai puțin pe înțelesul tuturor, cum sunt: cuvintele cu circulație regională, cuvintele vechi, arhaice. Să nu uităm de ortografia uneori politizată și întrețesută de liniuțe și reguli. Menționăm de asemenea, că diverse structuri de gândire sunt influențate de unele forme cu complexitate gramaticală și de topica Limbii Române. Din această perspectivă, într-un interviu publicat în Adevărul, pe 23 august, 2026, Katae TAKASHI, ambasadorul Japoniei în România este elocvent: „Trebuie să fac o mărturisire. Am început să învăț româna înainte să vin la București, dar gramatica mi s-a părut atât de complicată”, a spus Takashi. „Nu pronunția m-a descurajat, ci propozițiile lungi și complexe care mi s-au părut adesea mai complicate decât în engleză sau japoneză.” România este „istorică, cu oameni calzi și dinamică”, iar Japonia este „inovatoare, meticuloasă, armonioasă.” „Orice stat dorește să-și promoveze: cultura, istoria, economia, forța științifică și inovatoare”, a mai spus ambasadorul Japoniei. De aceea, consider că din perspectiva evoluției către o societate de tip ,,Societatea 5.0”, modernizarea limbii noastre și integrarea prin neologisme a unor noi termeni industrialtehnologici sau din domeniul noilor tehnologii cognitive în fondul ei de cuvinte este necesară. De ce toate acestea? Pentru că în epoca IAlg și a Societății 5.0, limba nu mai este doar un patrimoniu cultural, ci și o infrastructură cognitivă. Și dacă limbajul este instrumentul prin care formulăm întrebări, concepte, ipoteze și cunoaștere, atunci capacitatea lui de a denumi realități noi devine o problemă de dezvoltare cognitivă și culturală. De asemenea, crearea de noi cuvinte prin derivare și compunere substantivală, îmbunătățirea morfologiei și sintaxei Limbii Române sunt direcții programatice care pot contribui la creșterea fondului de cuvinte, la dezvoltarea continuă și modernizarea Limbii Române. Acum, la zi aniversară și „la 14 ani de la instituirea prin lege a Zilei Limbii Române”, în Țara Noastră, parafrazând testamentul literar-versificat al lui Ienăchiță Văcărescu, împreună să ne reamintim de acest mesaj: „Las vouă Românilor Moștenire, Creșterea Limbii Românești Și-a Patriei Cinstire!” Comentariu: Noi românii nu avem doar obligația de a ne păstra Limba Noastră Română, așa cum am primit-o de la înaintași, ci și responsabilitatea de a o pregăti pentru lumea care vine. Avem nevoie de modernizarea cognitivă a Limbii Române, însă fără ruperea legăturilor ei cu tradiția.
Conceptualizare și co-creație INU-IAlg, Ștefan Melinte – Mișcarea Laic-Ortodoxă „România Cognitivă”
