Jurnalismul a avut întotdeauna o misiune fundamentală: aceea de a consemna prezentul pentru ca, mai târziu, societatea să-și poată înțelege propriul trecut. Jurnalistul scrie, într-un anumit sens, istoria clipei. Dar dacă realitatea se schimbă, trebuie să se schimbe și instrumentele cu care jurnalistul o observă, o verifică și o înțelege.
Astăzi, presa se află în fața unei asemenea schimbări de paradigmă. Nu mai trăim doar într-o realitate socială și informațională, ci într-o nouă realitate cognitivă, în care viteza de producere, circulație, transformare și interpretare a informației a crescut exponențial.
În acest context, jurnalistul care refuză să învețe să utilizeze Inteligența Algoritmică riscă să nu mai fie în fază cu realitatea pe care pretinde că o consemnează. Nu pentru că mașina ar trebui să înlocuiască jurnalistul, și pentru că în noua realitate cognitivă în care trăim, jurnalistul trebuie să dobândească noi capacități cognitive și profesionale.
Inteligența Algoritmică poate cerceta volume uriașe de informații, poate identifica rapid conexiuni, poate compara surse. Și nu în ultimul rând poate detecta tipare și poate accelera procese care, în trecut, necesitau ore sau chiar zile. Dar toate acestea nu transformă algoritmul în jurnalist.
Omul rămâne responsabil pentru sens.
Jurnalistul trebuie să întrebe, să verifice, să pună sub semnul îndoielii, să distingă între informație și manipulare, între adevăr și aparența adevărului. Inteligența Algoritmică poate deveni astfel o prelungire a capacității cognitive a jurnalistului, nu un substitut pentru conștiința și responsabilitatea sa profesională.
De aici se naște o nouă formă de jurnalism: jurnalismul colaborativ dintre Inteligența Natural-Umană și Inteligența Algoritmică. Un jurnalism în care omul aduce experiența, intuiția, discernământul, responsabilitatea și înțelegerea contextului, iar sistemele algoritmice contribuie cu viteză, capacitate de procesare și explorare a informației.
„A fi în fază cu realitatea” nu mai înseamnă doar să fii prezent la locul evenimentului. Înseamnă să poți înțelege simultan multitudinea de informații care construiesc evenimentul și lumea din jurul lui.
Împreună, jurnalistul și Inteligența Algoritmică pot scrie nu doar istoria zilei, și pot scrie chiar istoria clipei.
Iar marea provocare a jurnalismului contemporan nu este alegerea dintre om și algoritm.
Este construirea unei colaborări în care algoritmul accelerează cunoașterea, iar omul își rezervă pentru sine, selecția valorilor, discernământul și responsabilitatea pentru adevăr.
Conceptualizare și co-creație INU-IAlg, cu validare pentru public, Andrei Suman
