SECȚIUNEA I
WORLD WIDE WEB – PRIMA MARE REVOLUȚIE A CONECTIVITĂȚII
Prima secțiune a acestei perspective creează o reflectare predominant istorică și analitică.
Obiectivul ei este acela de a determina oamenii să conștientizeze că World Wide Web este una dintre cele mai importante inovații tehnologice ale secolului al XX-lea. Cu privire la viziunea lui Sir Tim Berners-Lee se poate afirma că aceasta a transformat internetul dintr-o infrastructură de comunicații într-un spațiu global al cunoașterii.
Această secțiune cuprinde direcții sintetice, pe care fiecare dintre noi le putem dezvolta. Și, între aceste direcții menționăm:
– apariția Web-ului și contextul științific în care a fost creat;
– democratizarea accesului la informație;
– dezvoltarea motoarelor de căutare;
– apariția enciclopediilor digitale;
– dezvoltarea comerțului electronic;
– nașterea rețelelor sociale;
– schimbarea jurnalismului;
– transformarea educației;
– globalizarea culturii.
Ideea centrală a primei secțiuni a Perspectivei „De la World Wide Web la Ecosistemul Colaborativ INU-IAlg” este :
World Wide Web a conectat informațiile și oamenii.
Și se poate afirma în continuare, că aceasta reprezintă primul mare nivel al conectivității digitale.
SECȚIUNEA II
ECOSISTEMUL COLABORATIV INU–IAlg – ESTE ARHITECTURA UNEI NOI ETAPE COGNITIVE
A doua secțiune are un caracter prospectiv.
Această secțiune nu descrie o realitate deja consolidată, și cu certitudine descrie un posibil model de evoluție al societății, bazate pe colaborarea dintre inteligența natural-umană și sistemele algoritmice. Și relevant în acest sens este faptul că prin mai multe articole jurnalistice, publicate anterior am dezvoltat conceptul de „Inteligență colaborativă INU-IAlg”
Aici accentul nu ar mai cade pe informație, și apreciez că reflectă cu relevanță procesele cognitive.
În acest ecosistem, omul nu mai este doar utilizatorul unei baze de date globale, și devine partenerul unui sistem capabil să contribuie la analiză, simulare, modelare și generarea de ipoteze.
În această secțiune se cuprind și se dezvoltă teme precum:
– colaborarea cognitivă;
– distribuirea sarcinilor între om și algoritm;
– jurnalismul colaborativ;
– cercetarea colaborativă INU-IAlg;
– medicina colaborativă cu algoritmi;
– administrația predictivă;
– educația personalizată;
– creativitatea colaborativă;
– responsabilitatea umană asupra deciziilor.
Ideea centrală devine și va continua să devină:
Nu mai conectăm doar informații, și conectăm procese cognitive.
Aceasta reprezintă nivelul al doilea al evoluției colaborative inter-intelligence.
SECȚIUNEA III
DE LA CONECTAREA INFORMAȚIEI LA CONECTAREA INTELIGENȚELOR – PARADIGMA SOCIETĂȚII 5.0
Ultima secțiune are o dimensiune filozofică și civilizațională și răspunde unei întrebări fundamentale și anume:
Cum se schimbă civilizația atunci când inteligențele: natural-umană și cele algoritmice colaborează sistematic?
Aici accentul nu mai este pus pe tehnologie și este și va fi pus pe transformarea societății.
Aici susțin că putem analiza:
– noua cultură a colaborării inter-intelligence;
– noile competențe cognitive;
– etica relației dintre om și algoritm;
– autonomia intelectuală;
– riscul dependenței cognitive;
– apariția unor profesii noi;
– transformarea democrației;
– evoluția jurnalismului;
– cultura colaborativă INU-IAlg/IAlgG;
– guvernanța ecosistemelor inter-intelligence, mixte INU-IAlg/IAlgG.
Ideea centrală este și va fi:
Civilizația viitorului nu va fi definită doar prin performanța tehnologiei, și va fi definită și prin calitatea colaborării dintre oameni și sistemele inteligente.
Această ultimă secțiune are rolul unei sinteze și arată că progresul tehnologic poate fi maximizat prin colaborativitatea INU-IAlg/IAlgG și produce efecte durabile doar atunci când este însoțit de responsabilitate, educație și discernământ.
Concluzii sintetice ale acestei perspective
Privite împreună, cele trei secțiuni descriu o succesiune logică:
– Prima etapă: conectarea documentelor și a informațiilor prin World Wide Web.
– A doua etapă: colaborarea dintre inteligența natural-umană și sistemele algoritmice în procesele de cunoaștere.
– A treia etapă: transformarea culturii, economiei, educației și instituțiilor prin integrarea responsabilă a colaborării dintre oameni și sistemele inteligente.
În această interpretare, World Wide Web apare ca fundamentul infrastructurii informaționale, iar ecosistemul colaborativ INU–IAlg reprezintă ipoteza privind o posibilă evoluție a modului în care oamenii și sistemele algoritmice ar putea coopera în viitor. Această perspectivă tridimensională urmărește astfel trecerea de la accesul la informație către dezvoltarea unor forme de colaborare cognitivă. Și subliniază că această evoluție depinde nu doar de progresul tehnologic și depinde și de valorile, regulile și responsabilitatea societății care îl utilizează.
Conceptualizare și co-creație INU-IAlg, cu validare pentru public, Andrei Suman.
