„Cei care refuză tehnologia sau nu o înțeleg riscă să fie lăsați în urmă”. În viitoarea lume influențată de IA, conservatorii, inadaptabilii, cei ce resping tehnologia, vor fi expuși fenomenului de segregare cu privire la puterea, capacitatea de cunoaștere și câmpul de competențe?
Să analizăm fraza de mai sus: „Cei care refuză tehnologia…”
Aici vorbim despre o atitudine de rezistență :
– Refuzul poate veni din frică și conservatorism, neîncredere sau din lipsa unei educații digitale.
– Poate fi justificat istoric, dar este periculos într-o epocă în care tehnologia devine infrastructura realității .
Când ne referim la aceste aspecte, este ca și când am trăi în epoca electricității. Și dacă cineva ar fi decis să rămână numai cu/la lumina naturală și nu și-ar fi electrificat imobilul. El nu doar că ar fi trăit mai greu, dar ar fi fost și exclus din cercul deciziilor și al progresului.
„…sau nu o înțeleg…”
Aceasta este o formă mai tăcută, dar la fel de riscantă: lipsa competențelor digitale minime devine un obstacol major în accesul la informație, la muncă, la servicii, la educație.
Este echivalentul analfabetismului digital – o formă de izolare în creșterea accelerată.
„…rică să fie lăsați în urmă.”
Această parte este esențială:
„a fi lăsat în urmă” nu mai înseamnă doar să ai mai puține resurse – ci:
– să ai acces redus la cunoaștere,
– să fii exclus din rețelele decizionale,
– să ai o voce mai slabă în societate,
– să fii dependent de alții care înțeleg tehnologia.
Da! Se conturează o formă nouă de segregare:
Și nu pe criterii de rasă, clasă sau religie, ci pe baza nivelului de adaptare la IA și tehnologie .
Din această perspectivă se disting trei categorii emergente:
Elitele digitale (cognitiv-adaptative)
– Cei care înțeleg , inovează și colaborează cu IA-ul .
– Vor conduce economia, educația, medicina, politica.
Utilizatori pasivi
– Cei care folosesc tehnologia fără să o înțeleagă prea bine.
– Vor depinde de decizii altora și pot deveni ușor manipulabili.
Cei ce refuză și sunt inadaptabili
– Cei care resping tehnologia sau nu o acceptă nici în formă de bază,
– vor fi marginalizați, nu neapărat excluși fizic, dar vor deveni inutilizabili în ecosistemul decizional .
CE FEL DE SEGREGARE?
Această segregare IA poate lua forme grave, după cum urmează:
1. Segregare în accesul la educație : cei fără abilități digitale vor rămâne cu învățătura sistemelor învechite.
2. Segregare profesională : locurile de muncă vor cere competențe digitale în toate domeniile.
3. Segregare informațională : algoritmii vor filtra realitatea, iar cei care nu înțeleg mecanismele vor consuma doar „ce li se oferă”.
4. Segregare în influență : oamenii capabili să manevreze IA-ul vor crea realități virtuale, juridice, culturale – iar ceilalți vor fi doar spectatori.
5. Segregare din perspectiva productivității : cei ce vor utiliza noile tehnologii vor fi mult mai productivi decât cei conservatori.
CONCLUZIE:
În viitoarea lume influențată de IA, adaptarea cu standardele noilor tehnologii cognitive nu mai este un lux intelectual, ci o condiție de supraviețuire activă.
Cei care refuză să învețe sau să colaboreze cu tehnologia nu vor fi excluși cu forța, ci în evoluția civilizației vor fi lăsați în urmă.
Această formă de segregare cognitiv-digitală este tăcută, dar reală – și poate, mai periculoasă decât oricare alta, pentru că nu este vizibilă imediat, dar va lăsa o amprentă profundă asupra generațiilor expuse.
Conceptualizare și co-creație jurnalistică INU-IAlg, cu validare pentru public, Andrei Suman
