Analizând prevederile bugetare vom constata că, la noi, educația și cercetarea sunt domenii subfinanțate. Și toate acestea în timp ce alte state au o altă viziune despre educație, știință, tehnologii cognitive IA/IAG și dezvoltare tehnologică. Din această perspectivă vă supun atenției exemplul unei țări din Extremul Orient.
Japonia are un program educațional bine structurat, care pune accent pe educație de bază solidă, disciplină, respect pentru știință, tehnologie și cercetare, educație fizică, toate adaptate progresiv pentru copiii din școlile primare, elevii de liceu și studenții din universități. Iată o sinteza a programului Japoniei pe cele trei niveluri menționate, cu accent pe educație, cercetare și cunoaștere științifică:
1. Școala primară (shōgakkō – clasele 1–6)
Obiectiv general:
– Formarea caracterului, a eticii muncii și a autodisciplinei.
– Capacitate de dezvoltare. Dezvoltarea capacităților de bază pentru scriere, matematică și știință.
În domeniul științei și cercetării:
– Se introduce observarea naturii și a fenomenelor zilnice: plante, animale, vreme, electricitate simplă.
– Învățarea prin experimente și lucrări practice.
– Cultivarea curiozității și gândirii logice.
Metodologie:
– Manuale standardizate la nivel național, aprobate de Ministerul Educației (MEXT) .
– Accent pe activități practice și lucru în echipă.
– Utilizarea unor laboratoare de știință și spații speciale realizate cu clasele 3–4.
2. Școala gimnazială și liceul (chūgakkō și kōtōgakkō – clasele 7–12)
Nivel gimnazial:
– Se introduc concepte fundamentale din fizică, chimie, biologie și geologie.
– Experimente și învățare prin investigație științifică.
– Se formează gândirea științifică riguroasă.
Nivelul liceal:
– Elevii pot alege specializări, inclusiv în științele naturii, matematică, inginerie sau informatică.
– Participă la olimpiade științifice, cluburi STEM și competiții de robotică.
– Multe licee de elită au parteneriate cu universități și institute de cercetare.
Suport și strategie:
– MEXT(Ministerul Educației…) oferă ghiduri curriculare naționale actualizate.
– Liceele tehnice oferă formare aplicată pentru viitori ingineri și cercetători.
– Există o rețea de programe extracurriculare, finanțate de guvern și mediu privat.
3. Universități și institute de cercetare
Educație universitară:
– Accent pe cercetare aplicată și interdisciplinaritate.
– Studenții sunt încurajați să participe la laboratoare și proiecte de cercetare încă din primii ani.
– Programele universitare includ mobilitate internațională și cursuri în limba engleză pentru domenii științifice.
Instituțiile de top:
– Universitatea din Tokyo, Kyoto, Osaka, Tohoku, Keio, Tokyo Tech .
– Cercetarea este susținută prin institute dedicate precum RIKEN (cercetare fundamentală) , AIST (cercetare industrială) , JAXA (aeronautică și spațiu).
Programe guvernamentale:
– Program de finanțare prin Agenția Japoneză pentru Știință și Tehnologie (JST) .
– Proiecte STEM pentru tineri, inclusiv:
– Super Science High Schools (SSH) – licee specializate în știință, colaborând cu universități.
– Young Science Genius Program – identificarea și sprijinirea elevilor cu potențialul științific deosebit.
Elemente-cheie în viziunea japoneză asupra științei și educației:
– Formarea caracterului științific de la vârste fragede.
– Învățarea prin practică și cercetare participativă.
– Integrarea tehnologiei și roboticii în educația de bază și liceală.
– Promovarea culturii muncii și perseverenței în învățare.
– Legătura între educație, industrie și cercetare, în special în universități.
Comentariu de final: Asemenea cu marile națiuni performante ale acestei lumi și națiunea română poate deveni o națiune tehnologică. De aceea, va trebui să schimbăm atitudinea politicului și să creștem bugetul pentru educație, Cunoaștere, Cercetare Științifică, Tehnologie, IA/IAG. Pentru obținerea suveranității tehnologic-cognitive sunt absolut necesare schimbări politice în domeniul educațional și al creării infrastructurii informatice necesare dezvoltării noastre tehnologice. Prin voință și efort propriu, viitorul tehnologic se va deschide și pentru națiunea română.
Conceptualizare și co-creație jurnalistică, cu validare pentru public, Andrei Suman
