Tribunalul Olt a găzduit vineri, 8 mai 2026, încă un termen de judecată în dosarul fabricat acum mai bine de șase ani, în care sunt trimiși în judecată primarul comunei Vitomirești Robert Rotea, omul de afaceri Mircea Ungureanu, alți oameni de afaceri și funcționari publici. Procesul intentat împotriva acestora este legat de șantierul aflat în execuție pe raza comunei Vitomirești, acolo unde se desfășoară lucrări de reabilitate și modernizare a infrastructurii rutiere. Lucrări oprite printr-o dispoziție a procurorului pentru a surprinde neclarități, neconformități, ilegalități la o lucrare care deși nu este terminată, oferă servicii facile de transport comunității locale. Practic, în esență, întreaga punere în operă a infrastructurii rutiere care face obiectul contractului este negată împotriva evidenței de către organul de anchetă pentru a stabili un prejudiciu exorbitant care să dea valoare și consistență acuzării. Iată povestea pe scurt a unui dosar produs pentru a da avantaje si satisfacție unora al căror nume nu se vor regăsi niciodată în rechizitoriu: În fapt, acuzația se rezumă la presupuse lucrări executate în neconformitate cu cerințele legale, deși, în prezent, stadiul fizic al lucrării a făcut din șantier o lucrare de care beneficiază comunitatea locală. Străzile sunt funcționale, iar în pofida unei expertize plătită și susținută de DNA, lucrările sunt accesibile comunității, iar pe parcursul derulării prin declarații de martori și o expertiză extrajudiciară, starea de conformitate efectivă este în contradicție cu acuzația principală din cauză. Prejudiciul reținut, în valoare de aproximativ 30 de milioane de lei, este o componentă subiectivă a acuzării constatată astfel și de instanță, care în fața argumentelor expuse de martorii audiați a dispus propria expertiză.
Audieri maraton de peste patru ore
La termenul din 8 mai au fost audiați doi inculpați, inspectori din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții Olt, în sarcina cărora se reține că sunt autorii unui proces verbal de control pe șantierul în cauză. Judecătorul, pe durata audierii, a insistat să obțină de la aceștia elemente care să conducă spre o complicitate, de orice fel ar fi aceasta, între instituția pe care o reprezentau la acel moment și constructorul, firma omului de afaceri Mircea Ungureanu, pentru a ascunde neconformități legate de cantitățile de materiale puse în operă, calitatea execuției. Cei doi au reconfirmat starea de fapt a lucrării, existența unor pași procedurali efectuați la șantierul de la Vitomirești, în conformitate cu legea și normele specifice de lucru. Declarațiile produse de cei doi vin în precedarea unei expertize cheie dispuse de instanță pentru a vedea adevărata stare de fapt a lucrării, expertiză dispusă ce urmează a fi efectuată în perioada următoare. Practic, toate elementele care țin de documentele tehnice, anterioare acestei expertize, sunt mai puțin consistente decât acest document solicitat de apărători menit să clarifice evidența: subiectivismul din expertiza comandată și plătită de DNA care ignoră realitatea din teren, acolo unde, deși avem un șantier, lucrarea executată servește comunității locale. Despre audierea celor doi, avocatul Răzvan Crăciunaș are opinia sa: „Inculpații audiați astăzi sunt persoane cu pregătire ridicată în domeniul construcțiilor, foști inspectori în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcții. Ei au clarificat modul în care au fost încheiate procesele-verbale și procesul-verbal de control reclamat ca fiind fals… Concluziile expertului sunt net superioare celor pe care le poate avea un inspector ISC, acesta bazându-se pe analiza unui specialist autorizat, care a arătat că lucrările erau executate în parametri și conform proiectului la acel moment… Procurorul DNA a părut că își reconstruiește rechizitoriul, după ce o bună parte din argumente au căzut ca urmare a probatoriului. A părut că încearcă să își reconstruiască acuzarea, ceea ce, în opinia mea, este lipsit de loialitate în această fază a procesului”.
Lungul drum spre adevăr
Justiția este definită aprioric prin imparțialitate, echidistanță pentru a putea asigura un proces corect, menit să consacre drepturi si libertăți fundamentale. Elementele de mai sus țin de teoria generală a dreptului, parte din primele cursuri ale unui student la Drept, în anul întâi. Însă, modul cum a decurs audierea celor două parți, întrebările devenite un chestionar de abilitate și de verificare a memoriei, doar-doar se va obține ceva opozabil actorilor principali din cauză, Robert Rotea și Mircea Ungureanu se pun în contradicție cu dorința de a obține adevărul și nu interesul indirect al procurorului. Chiar și așa, procesul merge mai departe. Cheia de boltă rămâne expertiza solicitată de instanță, de avocații acuzaților, căreia, la momentul solicitării, procurorul s-a opus. Nu numai unui document, ci întregului piedestal al acuzării care trebuie să genereze o acuzare împotriva unui om de afaceri neconectat la subteranele politicii locale, acolo unde pare să fie întregul răspuns al trimiterii în judecată a întregului lot de acuzați, poate și pentru a da un exemplu din folclorul autohton „cine nu e cu noi, e împotriva noastră”.
Și, dacă mai vorbim de inamovibilitatea celor care sunt resursa umană din Ministerul Public, atunci când știu că nu răspund pentru fapte și acte produse în exercițiul interesului public, explicațiile vin de la sine. Despre cum a devenit Mircea Ungureanu o țintă incomodă într-o zonă economică unde gulerele albe servesc interesele private ale unui mecanism unde e vorba doar de ai noștrii. Cei care au voie și cei care îi încurcă pe cei permiși.
