Engineering explorativ uman: Cu referire la Modelul instituțional pentru o societate cum este cea din România, ați putea dezvolta un document programatic pentru o mișcare civică sub titlul „VREM COMPETENȚĂ ȘI DEMOCRAȚIE PARTICIPATIVĂ ÎN ROMÂNIA”?
La această interogație IAlg a răspuns, după cum urmează: Da, mai jos aveți un asemenea program, sub titlul solicitat „Vrem Competență și Democrație Participativă În România”
VREM COMPETENȚĂ ȘI DEMOCRAȚIE PARTICIPATIVĂ ÎN ROMÂNIA
Document programatic al Mișcării Civice din județul Olt
1. Preambul
România traversează o criză de încredere în instituții, alimentată de deficitul de competență, de capturarea politică a deciziei publice și de participarea civică redusă doar la momentele electorale. Credem că democrația nu se epuizează la vot, iar competența nu este un lux tehnocratic, ci o condiție de supraviețuire instituțională.
Această mișcare civică afirmă un principiu simplu și ferm: fără competență verificabilă și fără participare civică reală, în Țara Noastră, democrația a devenit o formă fără fond. Din această perspectivă menționăm câteva principii:
2. Principii fundamentale:
2.1 Competența ca bun public
Funcțiile publice din orice ierarhie instituțională trebuie ocupate pe criterii de competență profesională, etică și administrativă și nu pe criterii politicianiste.
Competența este măsurabilă, evaluabilă și perfectibilă.
2.2 Democrația participativă – în care, cetățenii nu sunt simplii spectatori ai actului politic
Cetățenii au dreptul și responsabilitatea de a participa constant la decizia publică.
Statul trebuie să creeze mecanisme instituționale clare pentru această participare.
2.3 Responsabilitate și transparență
Orice decizie publică trebuie să fie explicabilă, supusă auditului și reversibilă democratic.
2.4 Supremația interesului public
Interesul public de orice nivel prevalează asupra intereselor de partid, de grup sau de carieră.
3.Diagnosticul situației actuale:
În societatea noastră, democrația și dezvoltarea economică sunt forme fără fond. La noi se manifestă diverse lacune organizatorice, creșterea nesustenabilă economic a datoriei publice, conflicte și crize și dintre acestea menționăm:
3.1 Criza competenței
Numiri politice fără criterii profesionale.
Lipsa evaluărilor reale de performanță în administrația centrală și guvernamentală.
Erodarea încrederii în actul politic prin rotație politică excesivă și absența oamenilor competenți cu expertiză (aceleași partide politicianist-găunoase, fără oameni de valoare) care se perpetuează la putere).
3.2 Democrație redusă la un ritual electoral în care se manifestă:
Participare civică scăzută între ciclurile electorale(cetățenii nu au un cuvânt de spus și presa locală nu participă la dezbaterile publice).
Consultări publice formale, fără impact real.
Lipsa feedbackului instituțional către cetățeni.
3.3 Alienarea cetățeanului
Neîncredere cronică în politicile guvernamentale, în instituții locale și centrale, în actul de justiție, și stat.
Percepția inutilității și implicării civice.
4. Model instituțional propus:
4.1 Profesionalizarea administrației publice locale și centrale
Concursuri de competență reale, standardizate, cu probe publice și nu pe criterii politice.
Corp profesional al funcționarilor publici, protejat de ingerință politică.
Evaluări anuale de performanță, publicate.
4.2 Consilii cetățenești deliberative
În democrația neo-capitalistă din țara noastră, cetățenii români au fost reduși la statutul de spectatori și de aceea, cerem:
Consilii locale și naționale formate prin selecție civică și nu politică (rotație, loterie civică),
Rol consultativ obligatoriu pentru proiecte majore,
Răspuns motivat obligatoriu al instituțiilor.
Consilii de Competență pentru evaluare,
Cameră Civică Deliberativă.
4.3 Platforme de participare digitală
Consultări publice digitale cu trasabilitate.
Drept de inițiativă civică digitală.
Raport public privind impactul contribuțiilor cetățenești.
4.4 Evaluarea publică a decidenților
Indicatori clari de performanță.
Rapoarte de activitate accesibile publicului.
Mecanisme de sancțiune democratică non-electorală (avertisment public, audieri civice).
5. Educație civică și competență democratică
Amplificarea educației civice aplicate în școli.
Programe de alfabetizare economico-financiară și administrativă pentru adulți.
Legiferarea Susținerii jurnalismului independent de interes public
Susținerea expertizei independente.
Reforma administrativă pe criteriul regiunilor de dezvoltare cunoscute în prezent, regiuni care pot fi transformate în județe regionale.
6. Poziționare
Această mișcare civică:
Nu este partid politic.
Nu concurează electoral.
Nu susține persoane, ci principii și mecanisme.
Scopul său este crearea unei presiuni civice constante pentru reformarea administrativă și reformarea instituțiilor, indiferent de ciclurile politice.
7. Apel civic
Ca urmare a stărilor negative de fapte și de lucruri, mai sus menționate în societatea noastră cerem:
Reforma administrativă pe criteriul regiunilor de dezvoltare cunoscute în prezent, regiuni care pot fi transformate în județe regionale și prin comasarea comunelor.
competență în funcția publică(din administrația publică, locală, județeană, centrală, guvernamentală),
democrație participativă, prin crearea mecanismelor instituționale de participare reală a cetățenilor la viața publică,
instituții care lucrează pentru societate, nu împotriva ei.
Democrația nu se delegă o dată la patru ani. Se practică zilnic.
Menționez că acest Document este deschis, supus dezbaterii, amendării și îmbunătățirii competent-colaborative.
Co-creație jurnalistică inter-intelligence, Andrei Suman.
