Săptămâna aceasta se împlinesc 176 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu, poetul național al României și una dintre cele mai complexe și dramatice figuri ale culturii noastre. Născut oficial la 15 ianuarie 1850, la Botoșani, și crescut la Ipotești, Eminescu rămâne simbolul suprem al creației literare românești, dar și al sacrificiului făcut în numele adevărului, conștiinței naționale și libertății de gândire. Conform unor mărturii de familie, consemnate de fratele său Matei Eminescu, data reală a nașterii ar fi fost 20 decembrie 1849, însă actele oficiale au stabilit ziua de 15 ianuarie. Al șaptelea copil din cei unsprezece ai familiei Raluca și Gheorghe Eminovici, Eminescu a crescut într-un mediu marcat de frământări, dar și de o profundă efervescență intelectuală, care i-a modelat destinul excepțional.
„Dincolo de aura poetului nepereche, Mihai Eminescu a fost un spirit enciclopedic, prozator, dramaturg, traducător, bibliotecar, revizor școlar și, nu în ultimul rând, jurnalist de o rară forță și clarviziune. Erudiția sa impresionantă, cultura vastă și stăpânirea mai multor limbi străine l-au transformat într-o conștiință incomodă pentru elitele politice ale vremii, adesea obediente intereselor străine și rupte de idealul național. Ca jurnalist, Eminescu a fost un militant neobosit pentru unitatea și demnitatea românească. Articolele sale, de o luciditate tăioasă, denunțau corupția, decadența morală și trădarea interesului național. Acest curaj l-a transformat într-o țintă. Presiunile politice, amenințările și intervențiile represive nu au întârziat să apară, culminând cu marginalizarea sa brutală și cu încercarea de a-i anula credibilitatea prin stigmatizarea sa ca fiind bolnav mintal”, afirmă senatorul Robert Ghiță.
Izolat, hărțuit și trădat de mulți dintre cei care ar fi putut să-i fie sprijin, Eminescu a cerut ajutor pentru a-și demonstra sănătatea mintală și pentru a-și continua activitatea creatoare. A fost însă abandonat, lăsat pradă unui sistem nemilos care l-a redus la tăcere. O parte din opera sa, considerată prea patriotică și prea incomodă, a fost interzisă, iar poetul a fost, în cele din urmă, anihilat fizic.
„Astăzi, la 15 ianuarie, aniversăm nu doar nașterea unui mare poet, ci și memoria unei conștiințe care a ars până la capăt pentru neamul său. Fie ca amintirea lui Mihai Eminescu să fie veșnic cinstită, iar opera sa respectată și asumată în deplinătatea mesajului ei profund național și uman”, conchide senatorul Ghiță.
La steaua care-a răsărit / E-o cale-atât de lungă, / Că mii de ani i-au trebuit / Luminii să ne-ajungă.
